Se apropie primavara si vine pofta de iesiri in natura. Sunt insa unele lucruri de care e bine sa tii cont cand e vorba de mers pe munte. In acest text am scris cateva sfaturi pentru incepatori, pentru cei ce-si doresc sa mearga pe munte si acum il descopera pentru prima oara.
Motto: unde nu-i cap…
…
”Care e primul lucru pe care trebuie sa il faca un tanar ce-si doreste sa realizeze ceva in viata? Sa isi cumpere o valiza!”
Un italian mi-a povestit ca asta ar fi raspuns Luciano Benetton, fondatorul celebrei companii. Nu stiu daca e adevarat, iar vorbele acestea pot fi interpretate in multe feluri. Cert e ca in ele se gaseste cu siguranta ceva de invatat. De exemplu… lasa computerul, lasa lenevitul in pat, fa-ti bagajul si pleaca undeva! Vezi un oras unde nu ai mai fost, plimba-te printr-o padure verde, urca pe un munte, vezi peisaje incredibile, bea apa dintr-un rau (de la izvor, nu din orase – e delicioasa!), descopera-ti tara! Cunoaste, invata, simte, traieste! Da, parca are sens sa-ti cumperi o valiza, daca te gandesti ca ai atatea de vazut (se vede altfel cand esti la fata locului).
Dar eu as prefera un rucsac. Daca excursia nu se rezuma la „casa – masina, masina – aeroport, aeroport – masina – casa”, atunci un rucsac e mult mai practic. Mai ales daca ai mult de mers pe jos, fara masina. Si mai ales daca vrei sa urci pe un munte, unde o valiza n-ar fi buna decat la coborare, daca are rotite…
In aceasta idee, hai sa vedem ce punem in rucsac si ce-ar trebui sa stim inainte sa incepem la propriu sa batem campii. De fapt… muntii. Caci la ei as vrea sa ma opresc acum.
E tare usor sa te simti plin de spontaneitate intr-o zi si sa zici: „ia hai sa plec eu undeva la munte, macar o zi! Personalul pana la Sinaia costa vreo 10 lei, ce mare lucru? Decat sa stau in casa sau in vreun bar, mai bine fac ceva deosebit!” Stiu, pentru ca asa am inceput si eu sa merg singur pe munte. Dar sa fii spontan si plin de initiativa nu e de ajuns. Daca vrei sa te bucuri din plin de excursie, dar sa poti merge si alte dati, e bine sa ai in vedere anumite lucruri inainte de a pleca.
Ai putea incepe prin a face o diferentiere mai clara intre „LA munte” (a se citi „in club in Sinaia” sau „vila cu vedere spre munte”) si „PE munte”. Mai ales daca e vorba de o iesire in grup – pentru a nu te trezi la baza muntelui cu persoane care spun „aa, pai eu credeam ca stam la o terasa, am venit in tricou si in papuci”. Daca vrei sa urci PE munte, trebuie sa stii si sa ai cate ceva in plus.
Asadar, iata cateva sfaturi pentru cei care nu au fost (poate niciodata) PE munte si vor sa faca o mica excursie la aer curat, pentru a admira peisajul.
In principiu e mai bine sa mergi prima oara alaturi de oameni care au mai fost, alaturi de care ai fi mult mai in siguranta si de la care ai avea probabil multe de invatat. In acest sens nu strica sa-ti faci cont pe un site de munte, unde poti participa la turele propuse (unele speciale pentru incepatori).
Daca mergi totusi pe cont propriu (alaturi de prieteni la fel de incepatori ca si tine), tine cont ca Pe munte nu e ca prin parc. Pot aparea multe situatii neprevazute si periculoase – dar asta nu inseamna sa nu mai pleci, ci sa incerci sa fii cat mai pregatit/informat astfel incat totul sa mearga bine. Mersul cu mainile in buzunar si ochii dupa fete pe care sa le fluieri e mai potrivit… hmm, nu e potrivit nicaieri. Ce crezi, ca daca o fluieri o sa vina la tine sa-ti spuna ce atragator esti? Esti un idiot!
Dar sa revenim la plecarea spre munte.
Stabileste mai intai unde vrei sa mergi si ce fel de traseu vrei sa faci. Lucrul asta ar trebui stabilit si in functie de experienta, conditie fizica, timp disponibil etc. Si nu doar ale tale, ci si ale celorlalti membri ai grupului – degeaba tu alergi pana pe varf, daca ceilalti au nevoie de pauza din 2 in 2 minute. Daca mergeti in grup, ideal ar fi chiar sa fie vorba de un „grup”: se merge in ritmul celui mai incet – nimeni nu trebuie sa ramana in urma.
Trasee usoare sunt destule si e inteligent sa incepi cu ele. Ai putea de exemplu sa mergi pana la cascada Urlatoarea (din Busteni), sau pana la cota 1400 din Sinaia. Daca vrei mai mult, poti merge pe Varful cu Dor (Sinaia – cota 1400 – varf). E un varf cu privelisti frumoase si traseul nu e greu pana acolo – desi pentru cineva care nu a facut pic de miscare fizica toata viata, cu siguranta poate fi epuizant. Dar asta e doar un exemplu. Si la canionul 7 Scari din Piatra Mare se poate ajunge destul de usor – nu degeaba e plin de tot felul de oameni pe acolo uneori.
Pentru unele trasee nu e nevoie de harta, dar fiind vorba de trasee marcate, e bine sa stii ce marcaj sa urmaresti (in gara in Sinaia si Busteni exista harti cu traseele chiar pe peron, dar informatii se gasesc si pe net). Daca e vorba de trasee mai lungi, o harta nu strica. Desigur, ea nu ajuta prea mult daca o tii invers si te uiti la ea crucis.
Oare cum se ajunge in orasul ala de sub noi? Parapanta nu avem…
E indicat sa te informezi cat mai mult asupra traseului pe care vrei sa-l faci. In acest sens exista pe internet o multime de descrieri, cu estimarile timpilor de mers si alte detalii utile (de exemplu daca exista sau nu izvoare pe traseu), precum si harti.
Despre echipament…
Nu e nevoie de cine stie ce echipament profesionist si scump. Dar unele lucruri sunt foarte importante. De exemplu… ce ai in picioare. Incredibil, pe munte, cel mai important lucru nu e „ce ai in cap”, ci „ce ai in picioare”! Desi e drept ca cele doua sunt in stransa legatura…
O pereche de bocanci, fie ei si unii de oras, e mult mai indicata decat o pereche de adidasi, cizme, pantofi, sandale, papuci. In primul rand, pentru aderenta pe care o ofera. Iarba poate fi foarte alunecoasa, radacinile copacilor la fel, pietrisul, conurile de brad cazute pe jos, urmele de zapada pe care uneori le intalnesti pe munte si in luna iunie – toate pot pune probleme. Cu cat aluneci mai putin, cu atat mai bine si mai sigur! De aceea, o pereche de incaltari cu aderenta sporita e foarte importanta (nu zic ca nu se poate merge si in adidasi, daca chiar nu avem altceva, dar ideal ar fi sa avem ceva mai putin alunecos).
In plus, o pereche de bocanci ofera o mai buna sustinere a gleznei – astfel riscul sa ne scrantim un picior fotografiind veverita respecitva, scade. Pentru excursii usoare pe timp de vara exista si mini-bocancei destul de ieftini – o investitie pe termen lung care s-ar putea sa-ti deschida multe drumuri. Sau poteci.
Exista desigur si „pantofari”, dar aceasta categorie de oameni este una foarte complexa si pantofii din picioare nu sunt singurul criteriu care va ajuta sa deveniti membri.
Asa nu!
Cu ce ne imbracam? Hainele sport sunt mai comode si mai practice pe munte, dar se poate merge si in blugi si tricou la nevoie (ulterior veti constata singuri care sunt neajunsurile). Tricourile de bumbac se uda repede de la transpiratie si tin rece la spate, asa ca de preferat sunt tricourile sintetice (tricouri mai speciale pentru munte se gasesc si in jur de 30 de lei la unele magazine de munte). Nu strica sa aveti si un tricou de schimb – cand ajungeti pe varf si vreti sa faceti pauza, sa nu stati uzi.
Vremea pe munte poate fi inselatoare, de aceea e bine sa aveti la voi ceva mai grosut, orice pulover de prin casa e bun de inceput – si ceva de vant/ploaie. Daca e prea racoare ca sa urci in tricou, eu prefer sa pun geaca peste tricou (sa apare de vant) si sa pastrez puloverul in rucsac – sa am ceva calduros si uscat atunci cand ma opresc – de exemplu pe varf.
Desi la poalele muntelui e soare si bine, sus pe creasta poate sa ninga. E de ajuns sa stai in statia de telecabina de la Babele sa vezi oamenii cum coboara in fustita si maieut si cum isi blesteama zilele cand constata ca afara sunt putin peste 0 grade. Lucru asta e valabil si cand vizitati unele pesteri – de exemplu Scarisoara. Pentru cei cu experienta e amuzant sa vada incepatori care par sa nu gandeasca deloc ceea ce fac. Daca in pestera e gheata, apoi temperatura trebuie sa fie foarte scazuta ca ea sa reziste acolo permanent. Bazandu-se pe naivitatea oamenilor care viziteaza pestera, cativa sateni si-au dezvoltat la intrare o afacere de inchiriat pulovere.
Oricum, inainte de a va grabi sa cumparati piese de echipament montan despre care nu stiti nimic, e mai bine sa va informati, sa intrebati. Ca sa nu dati 1000 de lei pe o pereche de bocanci buni de mers pe Mont Blanc, cand voi vreti de fapt sa ajungeti doar la Gura Diham – cu masina! Exista motive destul de serioase de ce anumite produse sunt mai scumpe decat altele, dar un pret mai mare nu inseamna obligatoriu ca acel produs este mai bun pentru tine. Aici gasiti site-uri cu echipament montan.
Nu strica sa verificati inainte de plecare prognoza meteo. Exista acum o multime de site-uri specializate (gen www.freemeteo.com ), unde e de ajuns sa introduci numele muntelui si ti se afiseaza prognoza pe 7 zile. Desigur, ea e mult mai sigura cu una-doua zile in avans. Muntele va fi acolo mereu, si weekend-ul urmator, in caz ca acum ploua tare, e frig si ceata. Daca prima impresie conteaza, atunci e mai bine sa mergi pe munte cand e vreme buna – sa poti sa te bucuri de peisaj. Mai tarziu e posibil sa ajungi sa iubesti si ceața.
Desi puteti sa legati un pulover la brau si sa luati in mana o sticla de apa, nu strica sa aveti un ghiozdan sau un rucsacel la voi. Mainile e mai bine sa le aveti libere (mai aluneci, te mai agati de o creanga, mai faci o poza). In rucsac nu uitati sa puneti si ceva de mancare, ceva cat mai usor si cat mai hranitor. Nu strica sa aveti ciocolata, batoane de cereale sau susan, eugenii sau o punguta de alune. Pe munte foamea apare destul de repede si de brusc, astfel incat veti avea pofta sa mancati orice. Dar nu carati orice cu voi, n-a murit nimeni de foame pe munte. Rucsacul să fie cât mai ușor!
Click pe imagine pentru detalii.
Nu uitati sa luati apa. In functie de traseu si de temperatura de afara poate fi de ajuns un litru, sau e posibil sa nu ajunga 2. Sucurile acidulate nu sunt indicate ca te cam baloneaza – ceea ce nu vă va face sa plutiti pana la varf! Despre alcool si fumat pe munte nu pot sa am decat cuvinte de lauda, oamenii care au aceste obiceiuri sunt cei mai cool. Doua puncte minus j.
Legat de sticlele de apa si de mancare, pe munte se intampla un fenomen straniu: la urcare, atunci cand sticla e plina si mancarea neinceputa, rucsacul are o anumita greutate – sa zicem 3-4 kg. La coborare, cand apa si mancarea s-au consumat, rucsacul ar trebui sa fie mult mai usor. Dar nu! Ceea ce se intampla pe munte e tare ciudat: sticlele de plastic, odata golite – devin mai grele! Ambalajele in care a fost mancarea sunt mai grele atunci cand sunt goale decat atunci cand erau pline! Stiu ca pare ciudat, dar dovada stau sutele de sticle goale si pungi de plastic aruncate prin padure sau pe marginea potecii! Daca nu ar fi fost mai grele goale, atunci oamenilor le-ar fi fost usor sa le tina in rucsac pana la oras, unde sa le arunce la cos. Dar daca ele au devenit mai grele si ocupa mult mai mult spatiu, nu are rost sa ne rupem spatele carandu-le inapoi – mai ales ca sunt goale si nu ne mai trebuie!
Am vazut si oameni care urcau pe munte fara absolut nimic la ei – doar cu o sticla de apa in mana. Pai acea sticla de plastic, odata ce va fi devenit inutila, unde va ajunge? Are sens sa o tii in mana cat timp e plina si iti trebuie, dar daca e goala, ce faci cu ea? Mergi cu ea in mana? Pai doar scria mai sus in text ca e mai bine sa ai mainile libere! Si cum rucsac nu ai… hop! Luam decizia care denota cea mai multa inteligenta si buna crestere. Care este aceea? Nu, nu sa fluieri fetele pe strada cu ”hey papusa!”.
Arata foarte bine! Sa mai aducem cateva sute sa imprastiem si mai incolo – sa fie simetric!
Alte lucruri utile pe care le-ai putea face sau le-ai putea lua cu tine:
Anunta pe cineva despre traseul pe care vrei sa-l faci (inainte sa pleci). Daca mergi la cabana, anunta pe unde vrei sa vii si intereseaza-te asupra traseului respectiv.
Cand mergi prin padure, fa-ti simtita prezenta – vorbeste, canta, fluiera. Animalele salbatice in general se sperie de oameni si pastreaza distanta. Cu ursii din Bucegi e mai complicata treaba, dar asta e alta discutie.
In multe zone de munte nu exista semnal la telefon. Totusi, numarul care te-ar putea salva este 0-salvamont.
Nu strica sa ai cu tine o lanterna si un fluier, o mini trusa medicala, caciula/sapca, ochelari de soare, strugurel, un briceag, bricheta/chibrituri, folie de supravietuire etc.
Excursiile de o zi mi se par cele mai riscante, pentru că nu ai cu tine prea multe lucruri care să te ajute în caz că, de exemplu, te prinde noaptea pe munte. Când mergi cu cortul ai tot ce-ți trebuie, dar la ture de o zi, nu ar trebui să lipsească din rucsac ce ziceam mai sus (folie de supraviețuire – costa vreo 20 de lei, dar și restul de accesorii). Dacă ai calculat greșit timpii de mers (se poate întâmpla asta foarte ușor), e mai bine uneori să te întorci din drum, decât să mergi înainte spre necunoscut. De exemplu dacă urci pe Valea Jepilor spre Babele (Jepii Mici cum e cunoscut traseul) și se face seară iar tu abia ai ajuns la marginea de sus a pădurii… e mai bine să te întorci din drum.
Atenție! 3 ore de mers pe munte diferă de la traseu la traseu! 3 ore de mers orizontal pe o potecă lină prin pădure nu sunt la fel cu 3 ore de urcat abrupt pe un traseu cu stânci și lanțuri! Alegeți traseul cu grijă.
La vanatoare de ciutaline. Ciutaline n-am vanat, si-am vanat un iepuras… (niciun animal nu a fost ranit in urma realizarii acestei fotografii)
…
O zi pe poteci de munte, prin paduri sau pe vreun varf cu privelisti superbe si creste scaldate de soare – poate fi mult mai mult decat o amintire placuta. Poate sa fie ceva care sa te marcheze mult mai profund, care sa iti descopere o lume noua, dar si noi parti din tine – de care poate ai uitat sau nici nu stiai ca le ai.
Asa ca nu ezitati! Faceti ceva ca sa va oferiti aceasta bucurie! Gasiti-va oamenii potriviti, traseul potrivit, luati atitudine si porniti la drum! Nu va veni muntele la voi!
Pentru alte informatii, urmariti si episodul 8 al emisiunii de munte „Pe poteci, spre inima ta!”
…
Ioan Stoenică.
ps. aici sunt prezentate pe scurt doar cateva din lucrurile de care ar trebui tinut cont – in urma lecturarii acestui text nu e cazul sa va simtiti experti (nici in urma scrierii lui, desigur! 🙂 ), dar sper sa fie oameni care sa gaseasca ceva util in el si sa-si doreasca mai mult…
Urmăriți și pagina de facebook a emisiunii mele de munte: Pe poteci, spre inima ta!
Ioan Stoenică - pe potecile vieții 
Foarte buna ideea cu aceste sfaturi!
Si cred ca merita sa ai un mini-rucsacel dupa tine, chiar daca esti intr-un weekend „la” munte, asta in caz ca te decizi la un moment dat sa faci o plimbarica „pe” munte, rucsacel in care sa pui un strict necesar (din care apa, ceva energizant, ceva de schimb, o geaca, harta zonei si o lanterna sa nu lipseasca – 😀 nu stiu daca e tocmai strictul necesar, dar eu asa il consider).
Anul trecut mi-am facut o lista cu necesarul pt o excursie de 1-2 zile pe munte si pe care am pastrat-o pt ca am obs ca in sfarsit am gasit „formula” perfecta pt rucsacel. Tot timpul luam mai mult decat era necesar la mine si caram degeaba… acum consult acea lista oridecateori ma pregatesc de cate o iesire si nu doar ca fac bagajul mult mai rapid, dar si evit astfel sa uit lucruri care poate ar fi f folositoare in excursie.
De ceva timp am descoperit ca betele de trekking sunt f utile (indiferent de anotimp, dar iarna cu atat mai mult) si aparatul foto (f util pt …suflet). 🙂
Carari insorite, Ioan, dar si tuturor cititorilor tai :)!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
faina prezentarea 🙂
ApreciazăApreciază
Deci, sa le iau pe rand:
” Mersul cu mainile in buzunar si ochii dupa fete pe care sa le fluieri e mai potrivit… hmm, nu e potrivit nicaieri. Ce crezi, ca daca o fluieri o sa vina la tine sa-ti spuna ce atragator esti? Esti un idiot! ‘ – Uneori imi e mila de baietii\barbatii astia…nu impresioneaza pe nimeni! Daca au noroc sa intalneasca vreo pitzipoanca,.poate au ceva sanse.. :))
‘Ca sa nu dati 1000 de lei pe o pereche de bocanci buni de mers pe Mont Blanc, cand voi vreti de fapt sa ajungeti doar la Gura Diham – cu masina! ‘ Ma intreb oare cat de idiot poti fi ca sa faci asta?:))
Presupun ca toata mancarea din poza e romaneasca. Am dreptate :D?
Faina descrierea pozei.. desi uneori Bear Grylls bate campii …:))
Sa speram ca poate cineva se va regasi in acest text si va schimba ceva in bine… si pentru el, si pentru lumea din jur, dar si pentru natura!
ApreciazăApreciază
=D>
ApreciazăApreciază
:))))
simpatica prezentare a mersului „pe munte” si utila pentru „absolute beginners”.
incerc sa revin cu mai multe comentarii pentru post cand ma intorc de la scarbici…
ApreciazăApreciază
Felicitari pentru acest ghid pentru incepatori cu vapaie in ochi si suflet.
Este mai mult decat un ghid pentru un incepator. Primeste si lectii de educatie montana.
Bravo Ioan! Ai o bere de la mine cand mergem pe munte. Promit ca o sa fie fara alcool ca doar stii ce face alcool-ul pe munte :))
ApreciazăApreciază
Sotul meu isi doreste mult sa mergem trei zile PE munte cu cortul cu un grup de prieteni, asa că am început să mă documentez ce ar presupune această ieșire și mi-au fost de folos informațiile de pe blogul tău. Mulțumesc. O să mai citesc imediat ce mai iau o pauză de lucru. 🙂
ApreciazăApreciază
Ce draguut, multumesc ca mi-ati spus! 😀 Ma bucur daca chiar e util. Oricum, dorinta de a te informa si de a te pregati e primul lucru pe care ar trebui sa-l faci, asa ca sunteti pe drumul cel bun! 🙂 Informatii se gasesc destule!
ApreciazăApreciază
mersi mult de sfaturi! e f folositor pt cei incepatori!
ApreciazăApreciază
Foarte interesant si cu umor. Mi-a placut faza cu Bear Grylls :))
ApreciazăApreciază
Din pacate pot spune ca am devenit un porc lenes si comod,dupa 89 n-am mai fost la munte decat cu masina.De mers pe munte nici nu s-a mai pus problema.Toti prieteni au imbatranit si s-au puturosit.Zilele astea mi-am promis ca la vara sa merg pe munte,sper sa mai gasesc inca ceva prieteni care inca mai pot sa se dea jos din masina.Vreau sa merg in Ceahlau, e destul de lejer din cate imi aduc aminte(sau mi se parea atunci?).Multumiri pt sfaturi!!Continua!
ApreciazăApreciază
Excelente sfaturi! Intradevar pentru incepatori, care de obicei se sperie cand vad o lista interminabila cu echipamente scumpe.
Pentru Calin S.: Caline, vreau sa-ti spun ca la fel am patit si eu. Am lipsit de pe munte peste 15 ani. Am revenit acum 3 ani si imi amintesc ca de la Balea, dupa 20 de minute de urcus, am crezut ca-mi pleznesc tamplele. Mergeam cu 2 prieteni la Caltun. N-am crezut ca reusesc nici macar sa urc in creasta. Totusi dupa 5 ore eram pe Negoiu. A fost epuizant dar a fost de ajuns sa se sa-mi reamintesc de marea dragoste: MUNTELE. De atunci au urmat ture in: Parang, Fagaras (aproape toata creasta), Ciucas, Bucegi, Ceahlau, Trascau, Piatra Craiului, toate de mai multe ori cu cort sau fara. Si acum imi vine sa rad de senzatia de neputinta de la Balea. Putem trece peste asta asa cum putem trece peste orice greutate din viata. Daca nu a cu cine merge ne poti insoti. e-mailul meu: munte1971@yahoo.com. Contacteaza-ma si vom vedea……
ApreciazăApreciază
Salut,
Am nevoie de cateva sfaturi legate de echipament, in special pantaloni si bluza/geaca (pentru geaca de iarna nu e nevoie, am deja).
Ma intereseaza drumetii pe munte, in diverse conditii/altitudini si e foarte greu de gasit informatii concludente. Ce ar trebui sa caut, criteriile dupa care sa ma ghidez? Sa spunem ca bugetul nu e o problema, desi mai mult de 300 de euro pe o pereche de pantaloni nu as da.
La fel si partea de sus. Exista geci de 3 sezoane in care sa nu transpiri extrem, dar nici sa nu te ploua? E mai eficient sa folosesc diferite straturi, cum le combin, ce as putea sa cumpar?
Multumesc mult
ApreciazăApreciază
Salut! Sunt destul de multe lucruri de care trebuie tinut cont atunci cand iti alegi echipamentul. Cred ca pentru excursii usoare, la inceput, nu e nevoie sa investesti prea multi bani in echipament – tocmai pentru ca nu stii exact ce iti trebuie si daca investitia chiar va merita. In timp vei realiza singur ce-ti trebuie.
Oricum, o metoda buna de a intelege in ce consta echipamentul si care sunt proprietatile lui, diferentele dintre un produs si altul – e sa analizezi site-urile de echipament montan (e o pagina si la mine pe blog). Sau sa intri pe un forum de genul celui de pe site-ul carpati.org – unde sunt si discutii despre echipament.
Pe scurt pot sa-ti spun si eu cate ceva:
E mai eficient sa te imbraci in straturi – mai ales la partea de sus. Adica un tricou tehnic pe piele, un polar deasupra, un windstopper peste el si o geaca de ploaie peste toate. Pe astea le folosesti in functie de cum e vremea si cum te simti, vara doar in tricou – si daca ploua pui geaca de ploaie. Daca e mult mai frig, pui si un windstopper. Ideea e ca daca esti in straturi, poti scoate si adauga in functie de vreme. Daca ai doar tricou si o geaca groasa, daca e prea cald pt geaca dar prea frig pt tricou ce faci? In plus, mai multe straturi ajuta la eliminarea umezelii si la pastrarea caldurii la interior.
Exista geci cu membrane impermeabile si respirabile – si ti le recomand. Preturile sunt diverse, intre 250 de lei si 1200 de lei de exemplu. Unele au membrana mai de calitate, respira mai bine si sunt mai impermeabile – altele sunt pt iesiri mai scurte, mai putin solicitante. La unele platesti mult si brand-ul – dar asta ar trebui sa fie o garantie a calitatii. Gecile de 3 sezoane sunt ca niste foi de ceapa, foarte subtiri – pentru ca nu au rolul de a te incalzi (pt asta ai alte straturi). Rolul e sa protejeze de intemperii (vant, ploaie, zapada) dar si sa te lase sa respiri, sa nu transpiri prea rau in ele (cum se intampla la multe geci care nu „respira”). Acelea pot fi folosite si iarna, tot cu metoda straturilor – pentru ca intr-o pufoaica (geaca de iarna, cu puf), nu prea poti sa urci ca transpiri de mori in ele. Exista geci din astea pentru conditii extreme, vezi pe site-ul mmsport.
Pentru excursii normale in conditii normale din Carpati, nu as da 1000 de lei pe o pereche de pantaloni. De multe ori impresia e ca daca ai echipament mai scump, poti face mai multe lucruri – dar nu le face echipamentul in locul tau. Eu am fost intr-o multime de excursii solicitante si cu echipament ieftin – asa ca stiu ca se poate. Uneori el este depasit de situatie, dar de cele mai multe ori nu ajungi sa folosesti un echipament scump la adevarata valoare. Ideea e sa iei ceva potrivit tie, potrivit cu ce vrei sa faci. Daca in timp cerintele tale cresc, te adaptezi si iei lucruri si mai potrivite – de aceea la inceput poti sa o iei mai usurel cu echipamentul, ca sa nu dai banii degeaba.
Si pantalonii pot fi de mai multe feluri, de mai multe sezoane. Poti avea niste pantaloni de 3 sezoane, rezistenti la uzura, comozi – si in caz de ploaie sa ai la tine niste suprapantaloni – sau in caz de frig sa pui niste colanti tehnici pe dedesubt. O singura pereche potrivita la orice nu cred ca exista, pt ca cele de iarna nu merg vara si invers. Eu am iarna niste pantaloni mai grosuti, dar nu impermeabili – si la nevoie mai pun colanti pe dedesubt – ceea ce pot face si cu pantalonii de 2-3 sezoane cand nu e chiar asa frig.
Oricum, iarna nu-i ca vara, echipamentul e in general altul (bocanci, haine, sac de dormit) – si echipamentul de iarna e mult mai solicitat decat cel de vara. Vara nu-i chiar asa complicat, daca ai ceva de ploaie si un tricou tehnic, te descurci pe trasee usoare.
Uite aici pagina cu site-uri de munte:
https://ioanstoenica.wordpress.com/2010/01/14/site-uri-echipament-montan/
Pe unele gasesti o multime de informatii care sa te ajute sa intelegi mai bine rolul echipamentului si diferentele dintre produse.
Iar aici diferite intrebari pe forumul carpati:
http://www.carpati.org/forum/echipament_montan-4/
(s-ar putea sa fie si descrieri mai generale despre echipament, e normal ca la inceput sa-ti pui astfel de intrebari)
Iesiri frumoase si in siguranta iti doresc!
ApreciazăApreciază
Multumesc mult pentru raspuns,
Voi cauta niste pantaloni care sa respire foarte bine si sa ofere rezistenta la vant si abraziuni. Am vazut la Norrona niste perechi in zona de 150 de euro si fac lucruri bune. La geaca voi face la fel, ceva usor, respirabil. Pentru impermeabilitate, o sa iau niste supra-pantaloni, etc. Am locuit in Norvegia o perioada si de acolo obsesia pentru gore-tex (personal ma deranjeaza, transpir prea tare, chiar si folosind lucruri calitative). Nu am mai fost de mult pe munte, dar vreau sa reiau drumetiile si site-ul tau a fost un catalizator important!
Cand o sa definitivez lista, o trimit, si daca se poate, imi poti da si parerea ta.
Mai am o intrebare: au vreun rost ghetele usoare de munte? Am o pereche de Scarpa SL M3 si sunt foarte foarte buni, dar un pic prea tehnici (cred ca e cuvantul potrivit), pentru drumetii usoare, unde e mai simplu sa folosesc adidasi (nu stiu cum se cheama incaltamintea respectiva am o pereche de la salomon). Tu ce folosesti in astfel de cazuri?
Multumesc inca odata!
ApreciazăApreciază
Norrona am vazut doar in Italia, pe la noi n-am vazut. Oricum, marci ar fi multe, ai de unde alege.
Vara am folosit si eu adidasi de trailrunning, au talpa aderenta si sunt mult mai usori si comozi – dar depinde si de traseu. Nu i-as recomanda pe trasee stancoase si abrupte, pentru ca lipseste protectia in dreptul gleznei (la fel si in zone cu vipere, gen cheile Nerei). In plus, daca au membrana gore-tex, cel putin la ai mei am constatat ca ea nu rezista prea mult – din cauza uzurii si a materialuli usor se rupe/perforeaza mai usor.
Exista si bocanci mai usori si mai moi, deci mai comozi, dar mai inalti – pentru ture de vara. Cum crezi, depinde de traseu si de preferinte i guess.
ApreciazăApreciază
Foarte adevarat cu membrana gore-tex care se perforeaza usor. Prefer totusi scarpa pentru zonele stancoase, chiar daca sunt mai grei. Vroiam doar sa stiu daca o pereche de ghete mai usoare (care sa ofere si suport pentru glezna) ar mai avea vreun rost in aceste conditii.
Daca ai ocazia vreodata, incearca cu incredere Norrona. Geaca de iarna e de la ei si se comporta perfect in orice conditii. Impermeabila, nu transpira si am folosit-o atat la -28 de grade cat si la +10, fara sa transpir. Nu e shell, e geaca-geaca, dar foarte usoara si subtire.
Nu am foarte multa experienta cu echipamente moderne de munte, scuze de multitudinea de intrebari.
ApreciazăApreciază
ha, ha.. si eu ma uitam la tine si nu intelegeam ce faci cu sticla aia goala de bere, acum stiu:)
ApreciazăApreciază
Pai daca am auzit ca in Ciucas curge Lapte si bere… in loc de miere… am luat sticla sa am ce umple! :)) (sa mentionez totusi ca eu nu beau bere, cine nu ma cunoaste ar putea crede ca sunt disperat dupa ea :)) )
ApreciazăApreciază
Buna! Un prieten doreste sa faca turul Romaniei pe munti. M-a rugat sa caut si eu daca a mai avut aceasta initiativa cineva sau daca este cineva interesat de acest proiect.
ApreciazăApreciază
Salut! Cred ca sunt mai multi straini care au facut asta, dar posibil sa fie si romani interesati. Cele mai multe sanse ai sa gasesti oameni pe site-ul carpati.org – e o comunitate de oameni care merg pe munte, din toata tara. Poti posta intrebarea pe forumul site-ului. Succes!
ApreciazăApreciază
SALUTARE,
Si eu vreau sa-ti MULTUMESC pt TOATE sfaturile si sa stii ca deja pe unele le-am pus in aplicare (cele care au ramas sunt pe lista dar in fc de Buget!).
Intre anii „80 – „87 adolescent fiind am batut Bucegii aproape peste tot.Pe urma viata NU a mai fost asa de darnica cu mine si uite asa au trecut anii.Pasiune insa a ramas si de 5ani incoace am inceput sa merg din nou pe carari de munte impreuna cu sotia careia am reusit sa-i insuflu aceasta pasiune.
Asa am reusit sa facem cateva trasee prin Fagaras,Retezat,Ceahlau si multe alte locuri.Evident au fost alese in fc de experienta (in primul rand),de timpul avut la dispozitie,de vreme .NU va imaginati ca am dormit cu cortul si am mancat radacini.TOATE au fost ture de 1 zi DUS-INTORS!.
Si pt ca am capatat ceva antrenament , care in opinia mea NU este acelasi lucru cu experianta , am decis sa fac din nou Bucegii impreuna cu sotia.Avem la dispozitie cam 6 zile Lumina in August, intre 26 – 31.
Intrebare: ca sa cuprindem o arie mai mare de trasee unde ar trebui sa fim cazati? ; ce tresee sunt mai frumoase si merita refacute?.
Vreme Buna si SANATATE sa ai.
Cu RESPECT MARIUS P.
ApreciazăApreciază
Salutare!
In Bucegi sunt foarte multe trasee frumoase – iar un avantaj il reprezinta si cabanele montane care se gasesc aici. De exemplu Padina, Malaiesti, Caraiman sau cabana de pe vf Omu. Daca vreti sa mergeti 6 zile, puteti combina trasee de o zi, de la o cabana la alta – sau trasee in zona cabanelor.
O harta va poate ajuta cel mai mult, dar gasiti informatii si aici: http://www.carpati.org/trasee_muntii/bucegi-7/
O idee: Din Busteni la cabana Malaiesti – plus ceva plimbare in zona. A doua zi urcat spre lacul Tiganesti – saua Tiganesti – vf Scara – vf Omu (dormit la cabana Omu). Ziua 3 – Omu – saua Batrana – saua Strunga – cabana Padina (dormit aici) – vizitat eventual pestera Ialomitei si schitul. De la Padina se poate urca fie la Babele fie la Piatra Arsa (un traseu mai frumos), de unde se poate merge fie spre cabana Caraiman, fie spre sud, spre cota 2000 (vf cu Dor) – unde se poate innopta. Apoi coborare spre Sinaia sau Busteni, pe Jepii Mici sau Jepii Mari etc.
E doar o idee, se pot face foarte multe variante de trasee in 6 zile, toate merita! Nu as acorda prea multa atentie zonei Babele, care e prea aglomerata si plina de tot felul de oameni (cam la fel si in zona Pestera de multe ori). Partile vestice si nordice mi se par cele mai frumoase, asa ca nu as rata zona Malaiesti – Tiganesti – Scara – Batrana. Se poate ajunge aici si din Bran, dar traseele sunt mai lungi.
Un jurnal care sa va dea o idee despre aceasta parte gasiti aici:
https://ioanstoenica.wordpress.com/2012/07/23/bucegii-mereu-surprinzatori-bran-omu-batrana-pestera-sinaia/
Mult succes!
ApreciazăApreciază
MULTUMESC MULT pt RASPUNS si pt Sfaturi.
Am sa le „propun in consiliul de familie” zilele astea.
O zi excelenta si Multa Sanatate
ApreciazăApreciază
Felicitari!!!!!!!!!!!! Ai stofa de Calistrat Hogas. Te-ai gandit sa valorifici acest dar?pentru mine a fost o placere sa citesc desi nu mai sunt la prima tinerete… Esti inzestrat………
ApreciazăApreciază
Multumesc de apreciere! 🙂 Cred ca si faptul ca oamenii citesc si se bucura de ceea ce scriu este un mod de a valorifica „acest dar”. Poate candva voi reusi sa public si o carte, dar pana atunci, gasiti aici pe blog foarte multe jurnale de calatorie – dar si texte de alta natura, care s-ar putea sa va placa 🙂
ApreciazăApreciază
Te urmaresc si iti spun bravo! Un singur lucru nu l-ai explicat… cearsaful albastru de sub hrana ptr 4 zile: de unde l-ai luat si cat costa! 🙂 Bravo, spirit de aventura, optimism si sarm, te felicit!
ApreciazăApreciază
Cearsaful e luat tot de la magazinele de munte, e cearșaf instant: adaugi apă peste câteva fire de bumbac și se face un cearșaf mare și frumos :)) Legat de mâncare, poza aceea nu prea mai e valabilă, am schimbat mult meniul – am găsit lucruri mult mai practice de luat pe munte. O sa scriu poate un text separat despre asta.
Multumesc pt vizita si comentariu 🙂
ApreciazăApreciază
Din pacate Vremea ne-a fost potrivnica la sfarsitul lui August.
Am stat doar 2 zile pt ca plouase zdravan de mai bine de o spatamana si am reusit sa facem doar 1 traseu:
– de la gara din Busteni am luat tractorasul pana la Gura Diham , tracand prin vestita vale unde s-au MUTAT TOTI ORASENII cu catel , purcel , antenna Satelit si rasaduri de Rosii!!!. NU glumesc!.Pt cine nu a mai fost pe acolo , e un soc sa vezi o comunitate asa de mare , cred ca sunt mai multe familii ca intr-un sat , cu corturile dar mai ales cu DITAMAI RULOTELE CAT un APARTAMENT!.Toate aste doar ca sa NU mai PLATESTI INTRETINREA ?!?!?!.Ca de liniste NU POATE fi vorba caci sunt max 2M intre ei!!!.
Cum spuneam , de la Gura Diham am urcat spre Cabana DIHAM facand dreapta acolo unde drumul se bifurca ( in stg se merge spre Poiana Izvoarelor).
Am ajuns cu bine la cabana si pt ca NU plecasem cu gandul ca o sa avem noroc de vreme (era deja F innorat) , NU am luat prea mare lucru de mancare in rucsac.Doar ceva batoane „fibrobar” (NU FAC RECLAMA!) niste biscuiti care au ceva seminte prin ei (in genul celor digestivi), si apa.. Asa ca avema o foame de „lup” amandoi.Drept pt care am pus „burta la cale” si dupa 30′ am plecat.
Am ales sa coboram pe drumul catre Poiana Izvoarelor.
Ambele portiuni de treseu au fost f frumuoase dar extrem de Noroioase.Ne-am facut ca niste purcelusi si DE MARE FOLOS NE-AU fost niste bate de brad zdravene pe post de bete de „tracking”.De ce spun asta , pt ca de vre-o 3 ori le-am folosit precum atletii cere sar cu prajina , doar ca noi ne-am sprijinit pe ele si am sarit peste cateva parauri mai late si mai adanci decat aveam noi incaltamintea, facute de ploaie recent.
Atat am putut sa facem de data asta , asa ca au ramas Destule trasee de facut..
Am tras cateva concluzii din acest urcus:
– Data viitoare voi iua cu siguranta 1-2 tricouri de schimb ; mai multa apa! ; mai multa mancare ; poate gasesc ceva pelerine usoare gen „poncho” care sa acopere si un rucsac ; si niste jambiere din ceva material gen fas ca tare ar fii fost bune.
Toate Bune si CARARI INSORITE.
MARIUS P.
ApreciazăApreciază
foarte util ce am citit!! Macar odata in viata sa traiesc clipe de neuitat pe munte in conditii vitrege ,atunci voi pretui mai mult viata !
ApreciazăApreciază
Ce articol frumos! De abia astept sa fac prima excursie cu cortul pe munte…Foarte bune sfaturile, cu siguranta o sa mai revin aici 😀
ApreciazăApreciază
Reblogged this on Taina Căsătoriei.
ApreciazăApreciază
Marius, afirmatia ta ca pleaca orasenii de la ,,oras,, si stau cu rulota pe Valea Cerbului (Gura Diham pt tine) doar pt a nu si achita intretinerea la bloc este usor rautacioasa.Pt a deveni un bun montaniard evita pe viitor rautatile gratuite!!!
ApreciazăApreciază
Mersi mult! Foarte folositor articolul.
🙂
ApreciazăApreciază
Ma bucur daca e util! Mai am in plan cateva articole de genul asta 😀
ApreciazăApreciază
Buna Ziua Dragi Iubitori ai Muntelui si ai Naturii .
Dupa un an de inactivitate revin cu o noua povestire care , sper sa ajute pe multi sa traga invataturile de rigoare !.
Cer Iertare de pe acum cititorilor acestui articol ca am sa le pun rabdarea la incercare dar consider ca merita . Daca a fost asa sau nu va rog sa-mi spuneti .
Stiind ca 1 MAI cade f bine si vom avea un week end mai lung am hotarat sa merg unde alt-undeva dacat la Munte . Si pt ca nu mai fusesem in zona Lacurilor Scropoasa / Bolboci / Hotel Pestera am hotarat ca acolo mergem .Dupa ce am gasit cu greu o camera libera si am facut Rezervare la Vila Coteanu (Rog Admin sa NU considere reclama … am trecut numele cu un scop precis ) . Ca de fiecare data am pregatit cu multa atentie si cu mult timp inainte cele necesare . Am citit cateva bloguri , am printat trasee , am notat pe harta traseul pe care il vom urma si NU in ultimul rand ne-am interesat de vreme – care nu se arata prea promitatoare .
Traseul urma sa fie urmatoarul :
Bucuresti A1 / iesirea spre Gaiesti / Targoviste iar de aici pe drumul vechi spre Sinaia , care trece prin com Moroieni / com Glod (un nume Predestinat parca pt ce va urma !!! ) , sanatoriul de plamani si de acolo pe un drum judetean spre lacul Scropoasa / lacul Bolboci / Vila Coteanu , drumul terminandu-se la Hotel Pestera .
A venit si ziua mult asteptata de 1 MAI cand am pornit la drum , bucurosi ca vom vedea lucruri deosebite . Inainte de a pleca am vorbit cu gazda unde urma sa mergem si i-am spus ca venim din Bucuresti si pe UNDE venim rugandu-l sa ne spuna pe unde este mai Bine si mai Sigur de ajuns , si eu si el stiind ca drumul , pe varianta aleasa de mine are 30 KM . Mi-a raspuns ca putem veni pe UNDE VREM !!! .
Zis si facut . Am ajuns usor si bine in com Glod si urcat catre sanatoriu . Drumul mai prezenta „urme de asfalt” din „epoca de aur” – epoca in care , desi imi este greu trebuie sa recunosc s-au facut si multe lucruri f bune – Nu discut sacrificiile si conditiile in care s-au facut , aici .
Aici drumul face dreapta catre intrarea un sanatoriu si stanga catre zona mentionata mai sus .
De aici incepe aventura pt ca drumul este de Fapt un Drum Forestier si NU DJ cum GRESIT este trecut pe toate hartile !. Eu zic ca Loganul este o masina destul de inalta ca si garda la sol 14,5 cm si asa cum este ea , am facut drumuri f grele si multe si Nu au fost probleme de nerezolvat . Aici fac o paranteza si mentionez ca sa aveti o imagine : am facut drmul de intrare in Parcul National Retezat , dinspre Barajul de anrocamante Gura Apelor pana la Plaiul Foii ( daca memoria nu ma inseala ) cu Masina . Cei care au fost pe acolo stiu ce fel de „drum” este acela !. De acolo am facut traseu la lacul Bucura . Recomand cu multa caldura traseul . Absolut superb , presarat cu cascade , cateva lacuri care se varsa din unul in celalat si un relief deosebit . Acum realizez ca nu v-am povestit despre asta ! .
Revenind la Drumul nostru va spun Sincer ca pana acum , in cei 10 ani de batut muntii cu masina NU mi-a fost nicodata teama ca patesc ceva . Ei bine se pare ca Timpul asta a venit .
De ce spun asta , pt ca am inceput urcusul prin niste noroaie si sleauri f mari – facute de cei care „cara” ( ca sa nu spun Altfel) copacii din padure „legal” si portiuni f lungi am mers cu masina taras pe dedesupt prin tot noroiul . Am lovit-o de cateva ori (nu am cum sa vad daca s-a intamplat ceva ) pe dedesupt , dar m-am incapatanat sa inaintez gandindu-ma ca sunt doar portiuni si ca voi trece si peste astea cum am mai infruntat si altele .
Ei bine dupa ce am indurat de-a lungul a 5KM ce v-am spus , NU am mai putut inainta !!! . Vazand ca apropape am ramas suspendat , nu mai trecuse nici o masina in nici un sens , NU este semanal la Tel deci nu ai cum sa ceri ajutor !, indiferent de natura lui am hotarat ca este cel mai intelept sa ma intorc . S-a dovedit ca si asta nu era asa usor de realizat pt ca nu aveai unde si ca de fapt incercai sa tai perpendicular santurile care acum ajunsesera mai inalte decat inaltimea masinii de la sol . Am reusit cu greu si plini de nervi , nemaispundu-va ce era la gura mea la dresa celor care ne guverneaza si ne FURA tara de 26 de ani , sa revin in civilizatie , adica in com Glod .
De cand am plecat din Glod sa urcam si pana ne-am intors au trecut cam 3 ore 3 ore si 1/2 !. Va puteti usor imagina cam in cat timp mai faceam ceilalti 20 KM ! .
De aici am plecat spre Sinaia si am cautat o camera unde sa dormim in acea noapte pt ca era clar ca nu vom ajunge unde aveam rezervare . Asta in Zi de 1 MAI , cand toata lumea avea cam Ocupat . Am sunat la cateva pensiuni al caror numere le-am gasit afisate din loc in loc si pana la urma am gasit unde sa innoptam . Ajunsi aici ne-am varsat naduful intr-o conversatie cu gaza si am mers in camera marcati si suparati .
Ha Ha , stati putin si nu rasuflati inca usurati ca sta nu a fost tot !.
Povetsea continua a doua zi , pe 2 MAI , in felul urmator :
am vorbit cu gazda unde innoptasem si l-am rugat sa-mi dea niste informatii legate de o alta varianata de traseu la care ne gandisem cat timp ne-am odihnit in camera .
Vroiam sa mergem pe traseul SINAIA / sa intram pe drumul spre Targoviste , DN 71 iar de aici la Dreapta spre cabana Cuibul Dorului / Hotel Pestera . A spus ca este bun drumul , asfaltat pana sus la cabana DICHIU . Avand aceste informatii am plecat pregatiti pt drumetie .
Intr-adevar pana la cabana Cuibul Dorului drum excellent asfaltat . Ajunsi aici o Mare Bariera si in Anunt ne spunea ca DRUM in LUCRU INCHIS CIRCULATIE PUBLICE spre Piatra Arsa . Cand cautam cu disperare niste nr de tel de la salvamont / domeniul silvic sau ceva pe cele 2 panouri ce anuntau intrarea in parc , unde sa intrebam daca putem san e continuam drumul , un “jepan” cu nr de … stiti voi de care ! , a trecut pe langa noi vajaind . Atunci mi-am luat inima in dinti si l-am urmarit ca sa zic asa . La un moment omul a oprit pt …. si l-am intrebat daca se poate merge mai departe , spunundu-I in cateva cuvinte patania de ieri si unde vrem sa ajungem . Omul s-a uitat la noi , la masina plina de noroi de parca facum curse Of Road ( dupa privire si dupa modul in care si-a cautat cuvintele probabil ca ne considera un pic nebuni sau dornici de senzatii tarri ) si ne- a spus ca putem ajunge bine merci pana la cabana DICHIU dar de acolo catre Hotel Pestera Merg pe riscul meu pt ca drmul e RUPT Teribil si el il face Doar cu Masina de teren !. Am plecat ma departe . Peisajul Grozav , sunt 2-3 puncte de Belvedere unde Privelistea este cu Adevarat Magnifica si am ajuns la Cabana Dichiu . Este ori Nou Construita ori Renovata si arata f bine – ne-am pus in gand sa revenim sa stam acolo 2-3 zile candva . Este situate pe un mic platou cu o panorama de 360 grade imprejur , absolute Superb . Am intrat in cabana si am vorbit cu cabanierul caruia i-am spus peripetiile noastre , i-am spus cu ce masina suntem intrebandu-l daca puteam ajunge de aici la lacul Bolboci si mai departe . Ne-a spus ca este o portiune de 3 KM neasfaltati pana sa ajungem la lac iar de acolo drumul este asfaltat . Raspunul a fost cu Tarie Afirmativ si inatrit de mai multe ori . Bucuros am mers la sotie care ma astepta in masina cu vesti si i-am data vestea cea buna .
Am plecat catre Lac ,am intrat pe drumul neasfaltat care arata cu mult mai bun dacat cel de Glod , era mai lat , era cu noroi dar nu cu sleauri cand am vazut ca venea o masina din sens invers cu nr de IF. Am considerat ca mai concrete si mai proaspete informatii nici ca se putea sa aflu si am facut semn sa opreasca . L-am intrebat pe sofer , un om la peste 50 ani ca varsta – am mentionat asta ca sa realizati ca era cineva in care poti pune prêt pe cuvinte . Omul a spus clar ca NU a ajuns prea departe si a fost nevoit sa se Intoarca pt simplu motiv ca drumul NU era practicabil pt masini mici si in plus cazusera bolovani mari de curand pe drum . Omul era cu sotia care confirma necajita cu nu se astepta san nu poata face drumul si un inca o persoana . Deci am facut exact ce banuiti …. Ne-am intors la Cabana Dichiu . Nu am mers la cabanier sa-I spun pt ca eram prea nervos sin nu as fi putut gasi cuvinte civilizate sa ma exprim . Sotia a zis sa mergem pe drumul de asfalt nou care se vedea in Dreapta de la cabana si care ducea la Piatra Arsa . Drmul arata f bine , asfaltat , fara Balustrade !!! , si cu ceva zapada pe el . Ne-am gandit ca sunt doar cateva portiuni netopite si ca le vom trece . Am inaintat cam 800 m cu o roata pe un sleau , de zapada de data asta si cu roata de pe partea soferului pe singura bucata de sfalt libera , la limita extrema de marginea haului dar drumul devenise Complet acoperit de zapada si gheata care facea o masa compacta de pe versant direct in prapastie . Am cautat o zona unde sa pot intoarce si ghidat de un alt sofer venit in urma mea am intors . La randu-mi i-am intors serviciul si am rugat masina a 3-a sa ramana acolo unde putea da putin cu spatele sa putem trece . Fiind o masina inalta de teren a urcat cu spatele pe zapada si astfel am revenit ca Cabana Dichiu . Nu stiu daca cea de a 3-a masina si-a mai continuat drumul .
Drmul este construit cu mult mai ingust decat in mod normal adica chiar si in miezul verii cu greu se pot strecura 2 masini una pe langa alta !.
Dupa toate aceste Peripetii am hotarat ca de data asta am fost “Infranti” de “vitregiile” naturii iar “astrele nu sunt favorabile” asa ca este cazul sa facem drum intors Acasa , la casa Noastra .
Am ajuns la gazda i-am povestit in cateva cuvinte cam cum sta treaba , sa poata pune in garda pe cei care s-ar mai fi incumetat sa faca acelasi traseu , am platit sin ne-am luat ramas bun cu gandul sa revenim .
Consider ca minim 2 concluzii se pot trage din toata aceasta istorie :
– NU credeti Nimic din ce auziti / va spun altii !!! .
– Si credeti doar 1 / 2 din ce vedeti !!! .
Acum vorbind serios : NU alegeti trasee in zone Montane cu drumuri fara asfalt dupa perioade de ploaie , pt simplu motiv ca soarele Nu ajunge sa usuce Apa si Noroiul .
Cautati surse de informare Sigure si cat mai multe – Va Rog daca gasiti asa ceva sa ma aunutati si pe Mine !
Asta a fost Tot . Aveti grija de voi .
Drumuri Insorite si Sigure
ApreciazăApreciază
Salutare!
Am aprobat comentariul pe blog, mai mult pentru efortul pe care l-ati facut ca sa-l scrieti – dar locul acestui text nu este aici 🙂 El poate fi postat ca un jurnal de calatorie fie pe blogul personal fie pe un site de calatorii sau drumetii (cum e carpati.org). Acest text la care ati postat comentariul este un text cu sfaturi pentru incepatori, despre mersul pe munte. Nu cred ca vor fi prea multi oameni care sa citeasca despre aventurile cuiva cu masina pe drumurile patriei – chiar daca e vorba de drumuri de la munte 🙂 In plus, textul de mai sus nu este un comentariu, este un jurnal el insusi – ar trebui postat separat undeva, intr-un loc mai potrivit – pentru ca nu are nicio legatura cu textul meu 🙂
Referitor la aventura din Bucegi, e destul de stiut de-acum ca pentru a ajunge in zona Pestera, cel mai bun drum este cel din Sinaia – saua Dichiu, dar ca orice drum de munte, iarna el este mult mai greu accesibil si exista riscul sa nu poata fi parcurs. Iar pe munte, iarna nu se termina in februarie, ci in mai -iunie. Drumul de pe valea Ialomitei nu este asfaltat si este mult mai putin frecventat, mai ales de cand cu noul drum – asa ca nu ma mira ca nu s-a putut merge pe-acolo, mai ales in conditiile acestea de vreme, cu zapezi in topire, ploi etc. Vara se poate cobori foarte bine din Saua Dichiu pana la hotel Pestera.
ApreciazăApreciază
Am retinut . MULTUMESC
Toate Bune .
ApreciazăApreciază
Buna,desi am avut prima experienta pe munte si nu am investit foarte mult in echipament in ideea ca poate nu imi place,poate nu rezist la prea mult efort si inca cativa *poate* am constat ca merita din plin sa investesc si sa ma documentez in acest sens si asa am gasit aceasta pagina si emisiunea ta pe youtube si tv.Merci pentru sfaturile ff bune in acest sens si pentru filmarile de pe traseele montane pe care mergi,asa imi pot alege mai usor traseele pe care sa le parcurg si sa imi iau tot ce am nevoie la mine.Succes in tot ceea ce faci!!!!!
ApreciazăApreciază
Foarte util articolul! Abia acum am descoperit site-ul si emisiunea ta si ma bucur ca am facut-o.
ApreciazăApreciază
Buna ! Si noi suntem incepatori intr ale excursiilor pe munte si iti multumim.pt articolul prezentat excelent si mai ales pentru sfaturi.Toate cele bune !
ApreciazăApreciază
Salut! Foarte bun articolul. As avea nevoie de un sfat din partea dvs. pentru un incepator. Vreau sa plec in drumetie singur. Da, stiu ca nu este recomandat sa pleci singur pe munte si mai ales ca incepator, dar toti prietenii mei vor doar la mare si eu m-am cam saturat de mare 🙂
Daca se poate sa imi recomandati un traseu cu un peisaj frumos si o cabana unde pot dormi as fi recunoscator. Multumesc!
ApreciazăApreciază
Buna Ioan,
Foarte util articolul. Crezi ca ai putea face unul și cu idei de ture pentru cei fără experiența? Exemple de trasee, durata, de ce ai nevoie, etc. Am observat ca lipsesc articolele de genul (ceva recent sau relevant), având in vedere experiența ta in domeniu, cred ca lumea ar fi interesată de un astfel de articol, mai ales ca se apropie vara și situația actuala nu prea permite călătoriile in afara țării. Eu una, ca mulți alții care nu au făcut drumeții, as aprecia o lista cu câteva idei de-ale tale. Cum pana acum doar m-am rezumat la a te vedea la tv, mi-am propus sa ma încumet sa încerc și câteva trasee de-ale tale.
ApreciazăApreciază
Foarte bun conținutul si sfaturile! Multumim. Cel mai mult mi-a placut argumentarea resturilor lăsate pe munte din cauza greutății acestora :(( nu a nesimțirii si/ sau a lipsei de educatie a „drumetilor” de ocazie.
ApreciazăApreciază