Boli cu vindecare pe cale sexuala

Aveam doar 15 ani si eram bolnav. Lumea ma intreba “Ce ai? Esti racit? Esti bolnav? Esti trist?” –  “Nu”, le spuneam, “sunt virgin…”

Sa fii virgin de la o varsta atat de frageda… Numai eu stiu ce dureros poate sa fie! De cate ori nu am plans si mi-am blestemat soarta: “De ce eu Doamne?? Cu ce am gresit? De ce mi-ai dat mie aceasta boala??” Nu puteam sa am aceasta boala, toata lumea incepuse sa rada de mine si sa se departeze.

Cand am constatat prima oara boala eram disperat, am incercat sa scap de ea cat mai repede, sa o arunc undeva departe, dar am realizat rapid ca penisul meu era bine lipit de corp si nu as fi putut sa fac asta, oricat trageam eu de el.

Dar apoi m-am calmat, mi-am acceptat soarta si am inteles. Eram virgin. Acum ce-i de facut? Am incercat sa ma tratez cu tot felul de ierburi si radacini de papadie, le puneam la presat in reviste gasite la unchiul meu in pod. Dar leacurile acestea babesti nu ma ajutau. Gandul la babe nu facea decat sa-mi scada virginitatea, dar tot pleostit in pat eram!

Incepusem sa cresc, si odata cu varsta, virginitatea mea se agrava. O vreme am incercat sa o ascund, dar nu reuseam. Era vara, si toti pantalonii pe care ii aveam erau destul de largi, si chiloti nu purtam ca imi ramasesera mici.

Mergeam cu virginitatea inainte privind peretii liceului fluierand, ca si cand nu as fi fost constient de ea. O ignoram ca sa nu ma doara, dar durerea bolii mele se raspandise, de aceea acum ma durea si in gat!

Unele fete, observand de la distanta dimensiunea virginitatii mele, si-au dorit sa se apropie. Nu stiau insa in ce se baga… Cand auzeau ca sunt virgin, toate se indepartau! Ar fi fost o responsabilitate prea mare pentru ele, ar fi trebuit sa fie atente cu mine, sa ma inteleaga, sa ma iubeasca. Aveam nevoie de conditii speciale pentru a scapa de aceasta boala, in timp ce ele nu ma vroiau decat pentru aventuri de o noapte. Pai ce, eu sunt doar o bucata de carnita frageda? Am si eu un suflet!! Oricum, se pare ca degeaba eram carnita tanara, nicio fata nu se risca sa fie prima care sa guste. Daca eram otravitor?

Crescand, am inceput sa ma obisnuiesc cu durerea provocata de conditia mea aparent incurabila.

Citisem in ziar ca ar exista totusi leac pentru asta, dar suma ceruta de asistentele respective mi se parea cam mare, alocatia nu-mi ajungea. Oricum nu imi inspirau incredere, ce asistenta umbla cu sanii la vedere in pozele din ziare? Si nici ele nu erau foarte sanatoase, aveau temperatura! “Sunt fierbinte”, asa ziceau. Pe una am sunat-o ca mi-era mila de ea, o cam ofilise raceala, si i-am zis ca daca e fierbinte se poate trata cu multe ceaiuri si fervex. Dar ea insista ca ar vrea un supozitor…

Lumea era foarte grijulie, aveam prieteni care tineau la mine si se interesau de starea mea de sanatate: “o mai fi virgin Ioan?” “eu cred ca da!” Altii ziceau ca nu… dar niciunul nu m-ar fi ajutat sa ma vindec! Ba unii chiar radeau de conditia mea. Nu e amuzant sa razi de un om cu un handicap!

Era insa un coleg care ar fi vrut sa afle mai multe despre starea mea, era foarte dragut si atent cu mine, ma mangaia usor pe umar sa-mi aline durerea si imi spunea mereu ca daca vreau pot sa ma duc pe la el cand e singur acasa sa ne uitam la Tanar si Nelinistit. Avea un defect de vedere, tot timpul ii fugeau ochii in jos, nu putea niciodata sa priveasca inainte, numai spre…aaa… in jos se uita. Am auzit mai tarziu ca a ajuns un mare designer de moda sau ceva.

M-am gandit si eu sa intreb pe altii ce parere au despre aceasta boala. Eu incercam sa o ascund, ca sa nu fiu discriminat din cauza ei, si intrebam asa, sub anonimat: “hey, voi ce parere aveti despre Formula 1? Dar despre pescuit? Dar de virginitate? Aveti idee care sunt cauzele ei?” Efectele le stiam si singur.

Tin minte ca am gasit multe raspunsuri atunci. Baietii erau mereu saritori cand era vorba sa ajute pe cineva. Sau poate erau saritori doar cand era vorba de sex. Observasem eu ca toti vorbeau despre asta: sex in sus, sex in jos, sex in spate si in fata. Parca era sfarsitul lumii si fiecare trebuia sa lase mostenire celor din jur vasta experienta proprie in acest domeniu!

Toti vorbeau despre asta, peste tot vedeam grupuri de baieti ale caror chipuri exprimau inteligenta printre cojile de seminte pe care le scuipau, si ii auzeai cum isi baga si fac si au facut si cu cine si in ce pozitii si de cate ori si cati cm. Vorbeau atat de mult despre sex si femei, incat ai fi spus ca asta era menirea lor pe pamant, la asta erau cei mai buni, doar asta stiau sa faca… sa vorbeasca! Am invatat multe cuvinte noi in acea vreme, cuvinte pe care oameni inteligenti, care creasera dictionare, nu le stiau. Cuvinte cu P in general, “imi bag P”, “sa-mi sugi P”, cert e ca toata ziua baietii din clasa aveau in gura diferite organe sexuale masculine.

“Domne, sa fii virgin e ca si cand nu ai facut niciodata sex” spunea unul dintre ei cu o sclipire de geniu. Eu imi luam notite, eram sigur ca din inteligenta lor vasta as avea multe de invatat. “Sa fii virgin e ca si cand ai avea o ciocolata, dar ai lasa-o sa se topeasca” mai spunea un altul mai poet. “Dar care sunt cauzele?” insistam eu. Am aflat atunci ca ar putea fi vorba de cosurile de pe fata mea, despre care am crezut mereu ca sunt un efect al bolii mele, nu o cauza. De asemenea, am mai aflat si faptul ca doar cei saraci sufera de aceasta boala, intru-cat cei cu bani isi permiteau pastile scumpe si asistente dragute care sa ii ajute sa le inghita.

Pe asta nu am vrut sa o cred, dar cineva a sugerat ca o cauza importanta a bolii mele ar putea fi lipsa de incredere in sine. Dar varianta cosurilor parea mult mai plauzibila, “fetele sunt superficiale, nu se uita dupa baieti urati sau saraci” spunea cineva si ceilalti aprobau dand din cap in ritm de hip hop.

Si au trecut anii, si apoi tehnologia s-a dezvoltat. Am descoperit internetul, si asta m-a ajutat mult, am inceput sa stau ore in sir cautand solutii pentru problema mea. Ma inchideam in camera sa nu fiu deranjat si gaseam tot felul de site-uri care vorbeau despre asta, aratau fete care sufereau de aceeasi boala si doctori care le tratau, dar nu intelegeam exact cum functioneaza tratamentul asta… Oricum, imaginea acelor doctori ma cam speria, eu aveam frica de doctori si de ustensilele lor.

Pana la urma, internetul nu a facut decat sa agraveze starea mea, intru-cat durerea s-a raspandit si la ochi! Mi se cam bulbucasera ochii tot vazand fete supuse unor tratamente mai mult sau mai putin eficiente. Uneori aveam impresia ca ar fi vorba de o boala mistica, deoarece filmele acelea pareau sa prezinte niste exorcizari: fetele tipau, dar doctorii nu opreau tratamentul… raul trebuia scos afara din ele!

Incepusem sa imi pierd orice speranta… Cel putin nu ma mai durea asa mult. Devenise doar o durere de fond, lucru pe care il intelegeam bine – tin minte ca si prietenul meu ala de s-a facut designer de moda imi spunea ca are niste dureri de fond…

Si intr-o zi m-am hotarat! Nu voi lasa aceasta boala sa ma invinga! Si am inceput sa o tratez cu si mai mare indiferenta, ca si cand nu existase niciodata. Am inceput sa ma bucur de lucrurile din jurul meu – e incredibil cata frumusete poti descoperi in jur daca scoti capul din monitor – am inceput sa ma plimb mai mult, sa rad mai mult… Am inceput sa ma simt mai bine. Autosugestia a facut minuni cu mine, si tot spunandu-mi ca nu sunt bolnav, nu sunt bolnav, nu sunt bolnav, am reusit sa ajung sa ma simt ca si cand nu eram bolnav. Ca si cand nu era nimic in neregula cu mine. Lucru care mi-a dat foarte multa incredere, astfel incat si cosurile mi-au disparut!

Eram asa bucuros de reusita mea, incat intr-o zi am facut sex cu o fata, asa, ca sa sarbatoresc vindecarea. Bine, ea nici nu banuia ca am suferit vreodata de virginitate, si nici nu i-am spus. Si pentru ca nu mai simteam deloc efectele ei, atunci am inteles! Boala asta nu a existat cu adevarat niciodata in mine! Era doar produsul imaginatiei mele bolnave si nestiutoare.

Ca sa sarbatoresc si aceasta realizare, am mai facut o data sex, si atunci am mai inteles ceva… Uneori suferi de o boala care nu e decat in mintea ta, o boala pe care tu o provoci. Ca atunci cand plangi ca prosta pentru ca te-a parasit prietenul, desi el nu era deloc bun pentru tine! Si atunci cand ajungi sa constientizezi asta, atunci problemele tale vor putea sa dispara si tu te vei putea bucura mai mult de viata. Pentru ca tot ce iti trebuie e in tine! Parea ca de fiecare data cand faceam sex, realizam ceva nou. Ca nu conteaza cand, unde, cu cine o faci, atata timp cat o faci in cunostinta de cauza… Am realizat si ce idiot am fost sa ma stresez in privinta virginitatii, ar fi trebuit sa ma ocup de viata mea, nu de bolile din ochii altora…

Am mai invatat ca e mai bine sa previi decat sa vindeci si apoi, intr-o zi, am realizat ceva care m-a socat. Am descoperit atunci ca sexul pe care atata lume il venera, nu era deloc cel mai interesant si important lucru, pentru ca undeva deasupra, mult superior lui, exista ceva mult, mult mai frumos, intens, profund si placut… un lucru pe care eu nu il aveam!

Si atunci mi-am dat seama: sufeream din dragoste! Eram bolnav! Am inceput sa caut leac pentru boala mea, dar nimeni nu stia nimic… am cautat pe internet, in reviste, am intrebat prieteni… Dar ei nu faceau decat sa se intereseze de starea mea: “o mai fi virgin Ioan?”

Si eram bolnav si sufeream si nu stiam cauzele bolii mele…

Ioan Stoenica, 3 februarie 2008

Despre Ioan Stoenică

Nascut primavara, crescut vara, iubit si plans toamna, reinviat iarna. Incerc sa-mi urmez inima, ajutand-o cat mai mult cu ratiunea.
Acest articol a fost publicat în Prin mintea inimii și etichetat , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Boli cu vindecare pe cale sexuala

  1. MarianoX zice:

    ai reusit sa gasesti leac?

    Apreciază

  2. Victor zice:

    e genial de-a dreptul „Avea un defect de vedere, tot timpul ii fugeau ochii in jos, nu putea niciodata sa priveasca inainte, numai spre…aaa… in jos se uita. Am auzit mai tarziu ca a ajuns un mare designer de moda sau ceva. (…) Domne, sa fii virgin e ca si cand nu ai facut niciodata sex” spunea unul dintre ei cu o sclipire de geniu” .

    Si eu care credeam ca iti stiu blogul pe de rost. Cred ca imaginile din jurnalele de calatorie ascund mult din frumusetea randurilor. Ar trebui sa scrii o carte . serios

    Apreciază

  3. robertina zice:

    interesant 🙂

    Apreciază

  4. Dia Mantina zice:

    Asta cu sexul pe care îl venerează lumea nu’i decât o uşurare din care lipseşte începutul şi sfârşitul, cât despre a fi bolnav de dragoste, dragostea, această necunoscută după care tânjesc deopotrivă bărbaţi şi femei, asta chiar că’i treabă grea, dar lasă, că nu cred că ai devenit lipsit de speranţă, când ţi se va întâmpla vei suferi mai puţin, până atunci speră în vindecare, fără să uiţi că atunci când nu mai speri nici nu mai disperi.
    Şi eu tot în joacă am scris, aşaşiaşa.

    Apreciază

    • Cui ii spuneai „cand ti se va intampla vei suferi mai putin” si „spera in vindecare”? :)) Textul asta este un pamflet, si oricat ar incerca oamenii sa ma gaseasca pe mine in textele mele, e mai util daca fiecare se gaseste pe el insusi cumva 😀

      Apreciază

Cum ți s-a părut?