FOTOGRAFII cu peisaje – Ioan Stoenică

Dacă doriți să aveți pe perete o fotografie din munții noștri, sau să o faceți cuiva cadou, mai jos sunt informațiile necesare. Prin achizitionarea de fotografii sustineti si realizarea emisiunii de drumetie „Pe poteci, spre inima ta!”

Lumea subacvatica

Desi in ultimii ani m-am ocupat mai mult de emisiunea „Pe poteci, spre inima ta!” decat de fotografii, am observat ca in continuare sunt oameni care isi doresc sa-si infrumuseteze casa sau biroul cu peisaje montane surprinse de mine – ceea ce ma bucura. In urma expozitiilor pe care le-am avut in Bucuresti, Ploiesti, Sibiu, Iasi, Breaza, Brasov , Craiova , Galati, Timisoara, Piatra Neamț, Alba Iulia, Pitești etc, am fost placut surprins sa constat ca sunt oameni care gasesc ceva mai mult in fotografiile mele, nu doar o simpla imagine a unui loc. ”Fotografia asta mi-as pune-o undeva pe perete… as trage un fotoliu mai aproape si as sta sa ma uit cateva ore la ea…” Iar asta inseamna sa mergi „spre inima ta!”.

indemn sau rugaminte?

Printurile sunt realizate pe hârtie foto de calitate și sunt lipite la atelier pe un suport special (foam board), astfel încât să poată sta drepte pe perete (au și agățătoare). Arata foarte bine pe orice perete, dar poate cel mai mare avantaj la formatul pe spumă e ca le pot printa mai mari, la preturi mai mici. O fotografie de acest gen costa 30 de lei format 15x20cm, 50 de lei format A4 si 90 de lei format A3. Dar pot printa și dimensiuni mai mari, de genul 60x40cm (150lei) sau panorame (pentru rezistenta, fotografiile de mari dimensiuni se pot face in formatul de mai jos – cu rama).

Sunt produse ideale pentru a infrumuseta peretii oricarei case, dar se potrivesc si in pensiuni, birouri etc.

Proaspăt luată de la atelier, fotografia din imagine este cea mai mare fotografie pe care am printat-o până acum Ea va ajunge pe peretele unui iubitor de natura si, din câte am inteles, de Piatra Craiului - fidel urmaritor si sustinator al emisiunii

Pot printa si pe canvas, adică pe panza – cu un sasiu de lemn ca suport pentru a putea fi puse pe perete. Preturile sunt asemanatoare cu cele pe foam board.

foto panza

expozitie ioan stoenica la piatra neamt

Din expozitii.

expozitie fotografie la Pitesti

Pentru cei ce doresc varianta cu ramă, geam și passpartout, preturile sunt următoarele:

– pentru o fotografie A4 (cu rama, geam si passpartout + cașerare) prețul este de 70 de lei, iar pentru o fotografie A3 – 130 de lei. Un print mare, 90x60cm, cu rama, geam si passpartout costa in jur de 400 de lei.

Culoarea ramei si a passpartout-ului poate fi aleasa dintr-o multime de variante pe care le puteti vedea aici. Eu am incercat sa combin culorile din fotografie cu cele ale ramei si passpartout-ului, astfel incat sa se obtina un contrast cat mai corect si placut. In principiu pot printa si inrama orice fotografie – durata fiind intre 3 si 6 zile lucratoare (depinde daca sunt in oras, depinde de format si de alte comenzi etc).

Avand in vedere ca ma ocup de asta ocazional si nu in mod curent, va rog sa fiti intelegatori 🙂

expozitie Ioan Stoenica la Biscuit

expozitie Ioan Stoenica la Biscuit

Din punct de vedere tehnic, fotografiile sunt facute cu un  Nikon D90 cu obiectiv Nikkor de 18-70mm (cumparate de la F64). O perioadă am folosit și un 55-200mm VR, iar acum am reușit să cumpăr un Nikon 70-300mm VR, care sper să mă ajute în dorința mea de a poza animale sălbatice. Mai nou am făcut rost, prin bunăvoința unui urmăritor al emisiunii mele, de un obiectiv cu unghi larg, Tokkina 11-16mm si un Nikon 50mm.

Fotografiile sunt originale si imi apartin, iar pe fiecare dintre ele va fi scris numele meu intr-un colt (micut, nu ca pe cele expuse aici), astfel incat sa se stie autorul.

Pentru fiecare produs se elibereaza bon fiscal sau, la cerere, factura fiscala (mai ales pentru plata prin banca).

Si… sunt deschis catre discutii cu privire la orice aspect legat de vanzarea-cumpararea-promovarea fotografiilor.

LIVRAREA se face fie personal (in Bucuresti, Brasov sau jud Prahova), fie prin curier, daca e vorba de clienti din alte zone ale tarii. Livrarea prin curier o fac insa doar pentru mai mult de 3-4 fotografii comandate, pentru ca in formatul pe foam board fotografiile sunt cam fragile si daca trimit una singura exista riscul sa ajunga indoita. In plus, efortul pentru a le printa, a le lua de la atelier, a le ambala si a le trimite e prea mare, avand in vedere pretul mic al unei fotografii. Fotografiile cu rama si geam nu le pot trimite prin curier, sunt prea fragile. Va rog sa retineti ca eu ma ocup de asta ocazional, in functie de comenzi, asa ca s-ar putea sa dureze pana puteti intra in posesia fotografiilor (ajuta daca va hotarati din timp!)

E posibil sa am si in stoc un numar limitat de printuri, pentru cei ce vor sa cumpere rapid un cadou si nu au timp sa astepte cateva zile pana e gata comanda.

O sa mai revin cu detalii pe parcurs. Cine vrea sa ma contacteze pe privat, adresa mea de mail e ioan.romania@hotmail.com.

Îmi puteți scrie însă foarte ușor și pe facebook: Ioan Stoenică

Ioan, 31 martie 2010.

Click pe imagine pentru a o vedea la dimensiune mai mare și a putea citi titlurile fiecărei fotografii. Acestea sunt și numerotate, pentru a putea fi mai ușor de identificat atunci când vreți să îmi transmiteți pe care ați ales-o pentru a vă aduce puțină culoare în casă sau la birou! 🙂  Mai multe imagini gasiti și in albumul 100.

fotografii cu peisaje - de vanzare - Ioan StoenicăPuteti citi si ”povestile” din spatele pozelor in jurnalele mele de calatorie, aici:

jurnale de munte Ioan Stoenică

Mult mai multe fotografii gasiti pe Picasa – galerie Ioan Stoenică.  Sunt albume cu poze din excursiile mele – Bucegi, Fagaras, Piatra Craiului, Piatra Mare, Iezer-Papusa, Leaota, Baiului, Apuseni etc, si chiar poze de pe muntele zeilor din Grecia, Olimp. Puteti alege aproape orice imagine va place din aceste albume, urmand sa va transmit daca ea poate fi printata pe formatul care va intereseaza (Unele imagini nu sunt potrivite pentru formate mai mari de A2).

Mi-ar placea sa stiu parerea voastra despre ele 🙂

free counters

Numaratorul de stegulete l-am adaugat de curiozitate pe 20 noiembrie 2010.

128 de răspunsuri la FOTOGRAFII cu peisaje – Ioan Stoenică

  1. Pe a mea o stii:D si ti-am zis ca reflecta si sufletul tau, adica.. poti sa intelegi atatea, privindu-le!

    Pe multe nici nu le stiam ma, sunt super frumoase..
    Ma bucur ca daca vreau sa cumpar ne intalnim sa-mi arati pe laptop..:)) asta e tare, iti dai seama.. daca vrea cineva sa te cunoasca, gata.. baga motivu cu fotografiile:D

    Apreciază

  2. Marina Rasnoveanu zice:

    Felicitari! Pozele sunt absolut minunate!

    Apreciază

  3. gely zice:

    minunate fotografii … cita liniste gasesti in natura, se bucura sufletul … :)))

    Apreciază

  4. deea zice:

    Superbe fotografii!

    Apreciat de 1 persoană

  5. renu' zice:

    pai…ce sa mai zic Ioan?!?!?! Imi stii parerea, si la cata frumusete si suflet ai pus in ele iti doresc sa ai succes cu ele, sa le „trimiti” in alte case, in care sa se revarse toata splendoarea calatoriilor tale!

    Apreciază

  6. In luna mai 2010 puteti vedea expuse cateva fotografii la magazinul Biscuit din centru. Detalii aici:

    https://ioanstoenica.wordpress.com/2010/04/29/invitatie-la-ciocolata-biscuiti-si-fotografii/

    Apreciază

  7. Dacă sunt făcute de tine felicitarile mele sincere! Uite aşa mai vedem şi noi peisaje din România…vedem că mai există frumos în ţărişoara asta.

    Apreciază

    • Da, fotografiile sunt facute de mine, in excursiile mele prin tara si pe munti 🙂 Si asta e si unul din motivele pentru care incerc sa le fac cunoscute – pentru ca sunt locuri si parti din Romania unde nu toata lumea ajunge, si poti, macar in felul asta, sa descoperi si sa simti mai mult…

      Apreciază

  8. Dragos zice:

    Foarte reusite pozele! In special cele cu peisaje care-mi lasa impresia ca ma aflu deja acolo! 🙂 Keep up the good work!

    Apreciază

  9. Felicitari Ioane, super pozele!

    Apreciază

  10. defythewind zice:

    Cred ca o sa fac o plimbare pana in centru, sa admir si eu pozele si picturile. 🙂

    Apreciază

  11. cristi zice:

    de milioane pozlele si peisaju

    Apreciază

  12. Foarte faine fotografiile tale, felicitari. Totusi am si eu o curiozitate: ai reusit sa vinzi ceva pana acum?

    Apreciază

    • Salut! Pe internet, unde se gasesc foarte multe imagini, si toata lumea face ”fotografii”, nu am vandut nimic pana acum. Nici n-am incercat prea tare.

      La expozitii insa da, s-au vandut. E altfel cand le vezi cu rama si geam, expuse pe un perete. Si in Bucuresti, si in Ploiesti, Sibiu, Iasi, au fost foarte apreciate, si s-au si vandut din ele. Acum urmeaza expozitia de la Brasov, intre 1-15 septembrie, unde am sperante sa se mai vanda cateva. Cat sa acopar cheltuielile macar, pentru ca de castigat, castig de fiecare data cand cineva imi spune ca i-au placut imaginile… 🙂

      Apreciază

  13. adrian zice:

    salut,
    am citit articolul tau din revista Invitatie in Carpati foarte tare si vreau sa te intreb da vinzi astfel de articole si cat ceri pe ele si pe poze sunt si eu intresat sa vad pretu si daca e ok poate cumpar si eu unul pe care vreau sa il pun pe site . O zi buna.

    Apreciază

  14. fata_de_la_geam zice:

    Felicitari, am ramas fara cuvinte…..fotografiile sunt absolut superbe si se cunoaste ca pui foarte mult suflet in tot ceea ce faci! Mi-ar placea tare mult sa le vad si „pe viu”, poate data viitoare cand mai organizezi o astfel de expozitie la Iasi…

    Apreciază

    • Intr-adevar arata mult mai bine cu rama si passpartout, printate pe hartie foto. Dar o expozitie la Iasi nu e in plan… La anu la Brasov iarasi, si poate in Bucuresti 🙂 Dar ma bucur ca ti-au placut 😀 Pentru povestile din spatele lor poti citi jurnalele cu descrierile excursiilor 🙂

      Apreciază

  15. andree zice:

    prea skumpe…

    Apreciază

    • Comparativ cu ce? 🙂

      Daca ai calcula cat te costa pe tine sa printezi o fotografie in format mare si cat te costa sa-i pui rama, geam si passpartout, ai vedea ca pretul nu e chiar asa mare. Ca sa nu mai vorbesc de calitatea imaginilor, de subiectul lor (care nu e accesibil oricui), de calitatea ramei (facuta pe comanda pentru fiecare poza in parte) si, cel mai mult, de valoarea lor artistica si sentimentala.

      Nu sunt poze pe care le gasesti pe tarabe, sunt poze care au fost expuse in galerii de arta si au aparut la televizor. Dar fiecare stie pentru el ce este ”prea skump” 🙂

      Apreciat de 1 persoană

    • Victor zice:

      In locul tau nu m-as fi obosit sa-i raspund 🙂 Ai fot amabil

      Apreciază

  16. Bogdan Morar zice:

    Felicitari si voi vizita expozitia din Brasov., chiar daca unele dintre ele le-am vazut aici. 60 lei nu este un pret mare. SI eu am avut acum cativa ani o expozitie permanenta in Brasov, aproape 2 ani, intr-un mall din Brasov. Am purtat discutii pe tema „de ce este asa de scump” si majoritatea argumentelor au fost de genul: este mai ieftin sa iei o poza „de pe net” (binenteles ca nu cu a ta si ca nu dai bani), sa o scoti pe hartie si sa ii pui o rama. S-a obisnuit lumea (mai ales cei care au aparate DSLR) sa iti calculeze produsele, la pret de producator. Eu totdeauna le-am raspuns ca diferenta dintre calculul lor si cel cerut de mine este talentul (cu care te poti naste, dar trebuie sa il si cultivi). Succes in continuare.

    Apreciază

    • Hey, multumesc pt mesaj! Asa e, pretul nu include doar costul hartiei si al ramei – mai sunt si costurile excursiilor in care ai facut pozele, echipament etc. Dar acum e mai usor sa faci poze cu mobilul (sau chiar cu aparate mai bune) si sa crezi ca e de ajuns – desi poate n-ai urcat niciodata pe munte sau habar nu ai sa setezi aparatul ala de 1000 de euro.

      Cat despre pozele luate de pe net, eu am oroare de ideea asta. Cred ca daca nu esti in stare sa creezi tu ceva, degeaba furi de la altii. Ca sa nu mai spun ca mi se pare un gest total imoral (care pe deasupra e si ilegal in multe cazuri).

      Apreciază

  17. dac12 zice:

    mandre poze ai facut! 🙂

    Apreciază

  18. Amy zice:

    buna ioan…am ramas foarte impresionata de poze…extrem de impresionata! mai pe scurt fara cuvinte 🙂 iti doresc mult succes in continuare si sa faci poze multe si frumoase ca acestea pe care le ai deja!

    Apreciază

    • Hey, multumesc pentru aprecieri, ma bucur ca ti-au placut asa mult pozele. Si ma bucur ca ai gasit totusi cateva cuvinte, nu ca alte fete care locuiesc in aceeasi camera de camin si care n-ar zice 3 vorbe! :)) Se stiu ele care! tz tz tz 🙂

      Apreciază

  19. patrascosty zice:

    am citit toate jurnalele tale cum de altfel citesc in general orice apare despre drumetiile montane. fiind buzoian am fost emotionat de turele din siriu, vrancei , penteleu. as avea multe intrebari si comentarii dar ma voi limita la una singura desi multipla: ai ales sa calatoresti singur sau ca si mine ai dificultati in a gasi tovarasi tinand cont de efort si lipsa confortului?

    Apreciază

    • Hey, ma bucur sa aud ca sunt oameni care citesc cu atata interes jurnalele mele de munte 🙂

      Ca sa-ti raspund la intrebare, de fiecare data cand merg singur, o fac pentru ca ALEG eu asta, si nu pentru ca nu am alternative. Singur ma misc mult mai liber, in ritmul meu, dar si trairile sunt diferite – si, chiar daca uneori grele pe moment, le iubesc pentru ceea ce ele nasc in mine, pentru ceea ce invat in urma lor etc.

      Poate si pentru ca scriu asa mult si lumea a ajuns cumva sa ma cunoasca prin asta, mi-ar fi usor sa gasesc parteneri pentru turele pe munte. Dar cand vreau sa merg singur, merg singur. Cat despre ture lipsite de confort si cu efort ridicat… cred ca se gasesc doritori! Eu frecventez site-ul http://www.carpati.org – unde public si jurnalele – si acolo poti propune ture si poti gasi coechipieri…

      Apreciază

  20. laur zice:

    salut
    pozele sunt absolut superbe
    se vede si ochiul si aparatul…
    felicitari

    Apreciază

  21. Dorinw6 zice:

    Place mult! Bravo

    Apreciază

  22. Geocer zice:

    Frumoase poze, intr-adevar. Felicitari!

    Apreciază

  23. Multumesc tuturor, ma bucur ca va plac! 🙂

    Apreciază

  24. laur zice:

    MIȘTOACE RĂU ! BRAVO !

    Apreciază

  25. Adriano zice:

    poze sunt frumoase pacat ca numele de copyreit sunt putin prea mare si deranjese pozele … ca sunt frumoase.

    Apreciază

    • grazie, sono contento che ti piaciono le mie foto! Il copywrite e grande su alcune foto perche cosi e piu dificile cancelarlo – nel caso che qualcuno vuole rubare le foto e usarle come se fossero sue (mi e succeso). Comunque, se qualcuno vuole comprare una de le mie foto, il logo su quella foto sara piu picolo, in un angolo – solo per sapere chi e l’autore.

      Apreciază

    • (spero che sei italiano – ho visto il tuo email – per quello che ho risposto in italiano) 😀

      Apreciază

  26. Criss zice:

    Frumos. Se vede ca ai multa rabdare sa prinzi momentul perfect pentru un tablou de vis. Cel mai mult imi place poza Romanticii de pe mal. Aia mi-ar placea sa o am in rama.

    Apreciază

  27. Bear Grylls zice:

    Imi poti da o adresa de e-mail pentru ati propune ceva?

    Apreciază

  28. Andi Palade zice:

    Imi plac fotografiile, mai ales ca arata ceva ce-mi place si mie (muntele).
    O sa incerc sa ajung la expozitie…
    Andi (tipul din metrou)

    Apreciază

  29. Nelu zice:

    Ioane, jos palaria. Unele din ele mi-au taiat respiratia. Pur si simplu. Felicitari. Mai ai aparatul defect hp945 ? Am si eu unul defect si ma gandeam sa mi-l dai pe al tau, poate din doua iese unul bun. Stima.

    Apreciază

    • Aparatul e la fratele meu, l-a reparat la un moment dat dar nu a tinut mult si a inceput sa faca iar figuri. Multumesc pentru aprecieri 🙂 Daca esti din Bucuresti (sau ai drum) poate treci pe la expozitie! 🙂

      Apreciază

  30. Miky zice:

    Salut!

    Se pare ca multa lume este atrasa de munca ta, eu nu am cuvinte decat de lauda dar imi plac foarte mult.

    Multa bafta!

    Apreciază

  31. dana dogantekin zice:

    multumesc din suflet!

    Apreciază

  32. finch zice:

    Salut Ioan!
    Vad ca toata lumea pe aici e extaziata de fotografiile tale si asta nu e bine pentru tine. Nimeni nu critica, pentru ca e si de criticat. Strict la cele din aceasta pagina am cateva comentarii:

    O fotografie fara subiect e salvata cumva de culori. Tu ai aici fotografii si „poze” point-and-shot, un mix ciudat, pare ca sunt doua parechi de ochi care vad imaginile si apasa pe buton. Fii mai critic in selectarea celor publicabile, pentru ca cele slabe scad valoarea de ansamblu a colectiei. Unele par a fi facute cu telefonul. Ai subiecte bune sau OK, dar nu ai culori. Ochiul uman nu apreciaza o imagine cu culori spalacite. Cele facute in padure, toamna, au culori frumoase, frunze ruginii, dar cerul e spalacit, era probabil o zi innorata. Ai nevoie de contrast galben-ruginiu-albastru, nitel filtru polarizor, worming, ceva care sa mareasca saturatia. Sau nu le arati.

    Ai destule poze ce nu au ce cauta in albumul asta, puse laolalta. Spre exemplu ultimile trei, ai doua bune (antepenultima si ultima), cu contrast si subiect, iar intre ele ai pus o poza dintr-un crang sau desis din delta (ca e si apa pe acolo) ce nu are contrast, ci doar verde complet. Arata doar verdeata de primavara. Tie iti place? A trebui sa faci o colectie separata cu cele care „ai fi dorit sa fie mai bune” sau „ai fi dorit conditii mai bune”. Mai putin e mai mult, in fotografie.

    Tu „vezi” imaginile bune, e pacat sa arati si rateurile.

    Succes!

    Apreciază

    • Salut!

      Multumesc pentru mesaj, ai dreptate – e nevoie si de observatii de genul asta, altfel ai putea crede ca stii tot si nu ai mai evolua. Trebuie sa fii deschis si la critici ca sa poti sa inveti, daca ai respinge orice critica din start pentru ca cine stie, te simti ”atacat” sau jignit sau ceva… s-ar putea sa ai mai mult de pierdut.

      Referirile tale la ”lipsa subiectului” in unele imagini, culori, contrast, saturatie, lipsa filtrului (chiar am nevoie de un filtru de polarizare, ii duc lipsa de multe ori!) – sunt observatii pertinente, care tin de tehnica fotografica si poate si putin de partea artistica a unei imagini.

      Tu privesti insa cu ochiul unui fotograf care stie anumite reguli – in timp ce alti oameni privesc ca oameni care vor sa stea pe iarba in acel crang, pe malul acelei ape 🙂 Lor nu le pasa de saturatie, de incadrare, de filtre.

      Nu exista imagine din cele expuse care sa nu imi placa, pentru ca toate arata ceva, transmit ceva – in spatele fiecareia este o emotie, o traire. Nu toata lumea le vede insa la fel. Si da, sunt de acord ca nu toate au neaparat valoare fotografica, dar nici nu urmaream asta 🙂

      Unele fotografii sunt facute in urma cu cativa ani, Ioan de atunci cu siguranta stia mai putine decat Ioan de acum. Dar sentimentele din spatele imaginilor sunt mai importante, si ele nu s-au schimbat. E adevarat ca am devenit mult mai selectiv, dar cand selectez nu ma rezum doar la aspecte tehnice. Si o fotografie facuta cu mobilul ar putea sa exprime ceva sau sa trezeasca niste emotii – desi nici eu nu suport imaginile care arata ca si cand ar fi facute cu mobilul.

      Pentru mine ”forma” (partea tehnica) ma intereseaza ca si mijloc de a pune ceva in evidenta, de a servi unui scop – acela de a transmite ceva. Dar forma aceasta nu este scopul in sine, chiar daca trebuie si ea perfectionata ca sa-si indeplineasca rolul cu succes. Ideal e sa poti sa le combini (scopul fotografiei si forma ei), astfel incat sa se ajute reciproc si in final sa creeze o imagine reusita – atat din punct de vedere fotografic, cat si emotional.

      Si cu siguranta eu mai am multe de invatat in acest sens, dar doamne cat de natural era peisajul langa iazul ala cu floricele galbene si totul verde in jur! 😀

      (poate ar trebui sa schimb titlul paginii, in loc de ”fotografii cu peisaje” sa spun ”peisaje in fotografii”) 🙂

      Multumesc inca o data pentru mesaj si promit ca in viitor voi fi mai atent cu anumite aspecte – pentru ca stiu si eu, asa cum sunt unele imagini ce pot ridica valoarea unei colectii, se poate intampla si invers. 🙂

      Apreciază

  33. mircea zice:

    foarte frumoase poze. daca ar fi mai multi oameni ca tine in Romania cu siguranta am duce/o mai bine. Multa bafta

    Apreciază

  34. Nadia zice:

    Felicitari. Un hoby cu multe, foarte multe satisfactii. Imi place tot ce prinzi in cadru, dar cel mai mult mi-a placut materialul pe care l-ai facut cu traseul pana la Schitul Pătrunsa. Ti-ar trebui mult mai multa publicitate. Intamplator am dat peste aceste materiale. Imi iubesc mult tara, dar situatia materială și varsta nu-mi permit să mai fac trasee. Prin imaginile pe care le faci ma simt din nou tanara. Multumesc.
    Tine-o tot asa.

    Apreciază

    • Multumesc mult pentru mesaj 🙂 Ma bucur sa constat astfel de efecte in privitor (sau cititor) – pentru ca despre asta e vorba de fapt – de a trezi ceva bun, frumos, util – in oameni – in interiorul lor. Si eu imi doresc mai multa promovare, desi simt totusi o crestere in acest sens, mai ales dupa expozitiile din 2010 si dupa cea de la Cercul Militar National din ianuarie 2011… Urmeaza o noua expozitie la Brasov in aprilie… poate candva voi reusi sa ating mult mai multi oameni in felul asta, cine stie? Eu incerc 🙂

      Apreciază

  35. salmi zice:

    Multumesc de invitatia lasata la mine pe blog, abia azi am reusit sa o onorez. Ai ochi de artist, imi plac foarte mult fotografiile. Unele sunt atat de frumos realizate ca par ireale. Felicitari pentru expozitii si succes mai departe. Am sa pun blogul tau in blogul meu de calatorii ca sa te pot urmari.
    Pentru ca e clar ca in multe locuri in care ochiul tau va surprinde imagini, piciorul meu nu va calca…Numai bine!

    Apreciază

  36. Deci eu ma mut doar ca sa pot pune tablouri de-ale tatei si fotografii de-ale tale pe pereti! Si ca sa-mi fac mai repede multe biblioteeeci, ca nu mai am unde sa-mi tin colectia de reviste pt mamici si cartile mele pretioase :X

    Apreciază

  37. GabiR zice:

    Frumos noul „look” 🙂

    Apreciază

  38. Francesca zice:

    Hai dato voce alla Terra con queste immagini e te ne sono grata! Ogni foto mi ha dato un’emozione diversa, un tuffo al cuore per ognuna. Complimenti 🙂

    Apreciază

  39. GabiR zice:

    Craiova? F tare 🙂 Unde, cand? Sau inca nu faci public? 🙂

    Apreciază

  40. Ovidiu "Japan" zice:

    Tare blogul, frumoase fotografii, frumoase turele… frumos ce faci prin lumea asta mare.
    Poate o intalnire pe carari de munte sau la o cabana.
    Toate cele bune, Japan

    Apreciază

  41. iulia zice:

    Frumoase fotografiile, felicitari! Le gasesc in mare parte exceptionale. Legat de criticile pe care le-am gasit mai sus, pot sa spun doar ca exista cel putin 2 tipuri de fotografii: fotografii artistice si fotografii de documentare jurnalistica in care chiar nu intereseaza daca e cerul ars. Legat de filtrul de polarizare, el vine f bine in ajutor asta daca nu ai un contrast f mare intre cer si pamant, caz in care e chiar inutil. In final nu pot sa-ti doresc decat lumina buna si drumuri line.

    Apreciază

  42. corny zice:

    Chiar foarte frumoase fotografiile si sunt sigura ca esti foarte mandru de ceea ce faci pt k sti k e facut d tne si fiecare poza are o poveste a ei…foarte thare frate! Fi mandru de ceea ce faci pt k ai dc! Iar criticele…fi mandru ca exista si ele asta inseamna k faci cv…care sunt sigura ca itzai aduce multa bogatzie sufleteasca care in zilele noastre e mai rara ca aurul;)

    Apreciază

  43. cornel zice:

    frumoase poze …frumos dar ti-a dat Dumnezeu

    Apreciază

  44. marius chira zice:

    Salut,
    Ne-am intalnit la intrare in Buila Vanturarita si apoi sus la schit
    Imi pare bine ca v-am cunoscut si sper sa ne mai vedem. Daca eram pregatit
    m-as fi milogit sa ma luati cu voi. Poate alta data; poate cand veniti in Apuseni
    Sunteti mai mult decat bineveniti la Cluj si la noi acasa.
    Pozele sunt extraordinare! Va respect si va admir. Sper sa ne mai vedem

    Apreciază

  45. elena zice:

    minunate pozele! e greu de crezut ca in tara noastra se gasesc atat de multe minuni ale naturii. esti o persoana care cand face aceste fotografii pune atat suflet. si mie imi place sa fac poze, ador lucrul acesta dar nu acord atat de mult timp acesteia, nu le fac cu atata pasiunde. imaginile facute de tine sunt desprinse din rai! pe la suceava nu vii in expozitii? succes!

    Apreciază

    • Multumesc pentru mesaj! O expozitie la Suceava nu e in plan, dar cu siguranta nu as zice nu daca s-ar ivi o astfel de ocazie! 🙂 Ai dreptate, e nevoie de multa implicare (mai ales sufleteasca) pentru a obtine cele mai bune rezultate – dar pana la urma e important si daca o imagine iti aminteste de anumite locuri sau momente – nu trebuie sa fie foarte reusite, pot oricum sa-ti starneasca niste emotii. Asa ca nu renunta sa surprinzi ceea ce vezi, mai ales daca-ti place sa faci asta 🙂

      Apreciază

  46. elena zice:

    da, ai dreptate. imaginile tin amintirile vii oricand indiferent daca sunt in pc ul nostru, intr un album foto sau inramate pe birou. tot timpul ele ne starnesc anumite amintiri placute din viata noastra si ne fac, chiar daca pt un scurt timp sa zambim involuntar. iti multumesc de incurajari! si pana la urma urmei, exersand vom avea si o poza reusita. din 10 incercari de a surprinde un anumit loc cel putin una va fi o poza frumoasa , o poza de pus in rama!

    Apreciază

  47. Cristian Lee zice:

    Salut Ioan,

    Ne-am intalnit saptamana trecuta la refugiul Tiganesti. Am citit majoritatea jurnalelor tale si ce imi place este ca nu sunt doar o documentare tehnica a traseelor pe care le parcurgi ci exprima si ceea ce ai simtit tu, trairile si sentimentele tale. Te ajuta mult si faptul ca poti sa te exprimi in scris, ai darul acesta. Te-ai gandit sa scri o carte?
    Fotografiile imi plac cu mici exceptii, sunt cateva care le lipseste un subiect clar iar lumina nu e de cea mai buna calitate. O selectie mai dura nu ar strica. Este greu si eu lucrez la capitolul asta, stiu ca in spatele fiecarei fotografii se afla o emotie dar aceasta emotie trebuie transmisa si privitorului care nu a fost acolo si nu a vazut,auzit,mirosit,simtit locul respectiv. Ar fi interesant sa vad o selectie doar cu cele mai bune fotografii ale tale.

    Apreciază

    • Hey, multumesc pentru vizita! 🙂 Da, chiar m-am gandit sa scriu o carte, dar inca nu am pus in practica ideea – tot simt ca mai trebuie sa acumulez experienta, scriind pe bucatele… candva insa cine stie, o versiune moderna a ciresarilor, semnata Ioan Stoenică… 😀

      Ai dreptate si cu selectia fotografiilor, aici nu sunt neaparat doar cele mai bune, ci si unele care pur si simplu pentru mine insemnau mult. Am tot zis sa fac un album doar cu the best of the best, dar nu prea stiu de unde sa incep – ar fi o misiune tare grea :)) Dar trebuie!

      Apreciază

  48. oanaclara zice:

    Fotografiile sunt extraordinar de frumoase. Mi s-au lipit de sufletel. 🙂

    Apreciază

  49. Anda Lucia zice:

    Am privit fotografiile tale, fara sa citesc nici un comentariu, deoarece m-am temut ca-mi vor bloca gandurile, si nu am vrut sa ma influenteze alte comentarii,..
    Doresc sa-ti transmit doar cateva ganduri si sentimente: Romania asa cum apare in fotografiile tale este o stare de spirit, pe care eu o asociez copilariei si tineretii mele, unor imagini si trairi despre care multa vreme am crezut ca au murit, iar acum cand cel mai putin as putea spera la mai bine, incep sa dau la o parte tot ce este murdar in tara asta si sa-mi impun ca daca noi romanii, nu vom gandi atfel, idealurile, sperantele si gandurile de mai bine vor disparea…Am zarit doar cateva cuvinte , ca doresti ca cei care le privesc „sa cumpere” din fotografiile tale si m-am oprit cu teama de a citi inainte, sau dupa,…Te rog sa nu ma intelegi gresit , cred ca ai ganduri foarte nobile asa cum sunt si imaginile – eu m-am identificat in multe din ele, nu te cunosc si totusi vorbesc foarte deschis, Mi-as dori enorm ” sa daruiesti”, mi se pare mai potrivit, prin ele daruiesti suflet, spirit, caldura, Lumina este minunata, te invaluie , te imbratiseaza, te incalzeste… Multe din fotografiile tale se suprapun unor minunate crampeie din sufletul meu tanar….Fiind baiet paduri cutreieram,si ma culcam langa izvor,…iar bratul drept sub cap eu mi-l puneam, …
    Fotografiile tale sunt foarte frumoase pentru ca tara noastra reflecta sufletul nostru, asa cum fiecare chip reflecta, la un moment dat spiritul si sufletul din spatele imaginii pe care o vedem,…
    Ai un suflet sensibil, esti talentat, dar si iscusit in manuirea talentului tau , te felicit, daca vei continua, m-as bucura sa le privesc mai departe,…Cred ca iti plac poezia, pictura, literatura, in aceeasi masura cu ceea ce este nou, iti plac calatoriile in care te implici emotional, privind mai departe decat arata o simpla imagine,…Foarte, foarte frumoase!!!…Dac gresesc te rog sa ma ierti, aceasta este prima impresie.

    Apreciază

    • Multumesc pentru mesajul cuprinzator, detaliat – imi place cand lumea exprima ceea ce simte si gandeste. Ma bucur ca ti-au placut fotografiile asa mult – ideea de a fi transpus in lumea copilariei imi e tare draga, la fel ca si ideea de a arata o alta fata a tarii noastre – una cu peisaje superbe, liniste, sensibilitate si frumos. Lumea mai are multe de descoperit (si eu la fel), dar e mai greu sa descoperi atunci cand nu exista interes in acest sens, cand nu pornesti la drum pentru a face asta.

      Imi pare rau insa ca nu ai citit tot textul si te-ai grabit sa vorbesti despre ideea de a „darui” – in comparatie cu cea de vanzare a fotografiilor. Cred ca ai fi inteles mai bine despre ce e vorba daca ai fi citit (uneori o poza nu face cat o mie de cuvinte!). Pe internet, dar si la expozitiile pe care le-am avut, am Oferit toate imaginile pe care le-am putut oferi. Nu te-a costat nimic sa intri pe site-ul meu si sa te bucuri de ele, nu? Dar avand in vedere ca pe mine toate excursiile ma costa niste bani, echipamentul fotografic si cel de munte ma costa niste bani, inramarea fotografiilor ma costa alti bani – trebuie sa pot sa intretin cumva aceasta pasiune a mea, nu? Ba mai mult, eu imi doresc sa incerc sa ma intretin din asta, ca sa pot sa merg cat mai mult pe munte, ca sa pot sa ofer cat mai multe imagini si jurnale si altora interesati de ele. Cum sa oferi daca nu poti crea? Cum sa creezi daca nu-ti permiti sa pleci de-acasa, sau nu-ti permiti sa-ti cumperi un aparat foto? E ilogic sa faci totul pe gratis, chiar daca dorinta de a darui este mare.

      E ca si cand m-as duce intr-un sat de munte, as gasi un batran care confectioneaza manual diferite produse (covorase, vase de lut etc) si i-as spune: „sunt foarte frumoase, dar de ce le vindeti? mai frumos ar fi sa le oferiti gratuit!” Mie mi se pare stupida ideea aceasta, eu din contra! I-as oferi daca mi-as permite chiar mai mult decat cere, pentru ca stiu ca acei bani i-ar folosi enorm, pentru ca inteleg cata munca depune si ce greu ii este sa faca ceea ce face – dar si sa traiasca in acele conditii.

      Poate daca as fi un om bogat as oferi din fotografiile mele la colt de strada tuturor trecatorilor. Dar cum nu sunt, momentan nu pot face decat sa ofer albumele de pe net, jurnalele pe care le scriu si senzatiile pe care ele le trezesc in oameni. Dar ca sa pot face asta trebuie sa incerc si sa vand din ele, ca sa pot merge mai departe. De vanzare sunt variantele inramate ale pozelor, format mare (A4 sau A3), gata de pus pe perete. Nu ma astept sa intru intr-o expozitie de pictura si pictorul sa-mi ofere gratuit munca si opera sa (parte din sufletul sau). Ma pot bucura de ea acolo, dar daca o vreau acasa, cu cea mai mare placere trebuie sa accept sa platesc pentru ea.

      Apreciază

  50. ioana zice:

    fotografiile sunt absolut superbe

    Apreciază

  51. nazi zice:

    sunt superb bravo i love romania si lume acolo am multe amintirile frumoasa va multumesc

    Apreciază

  52. Hobbi zice:

    Superbe fotografii!! Îmi încălzeşte inima uitându-mă la Ele!

    Apreciază

  53. cazaban zice:

    bravo Ioane ! Am fost duminica la expozitie si am si vorbit cu tine…NU ma pot opri sa ma uit la poze…. esti tare 🙂

    Apreciază

  54. criscar zice:

    Am revazut „crema-cremei”;minunata selectie! In Noul An sa fii la fel de cutezator si inspirat!

    Apreciază

  55. Mihaela zice:

    La Multi Ani! Felicitari pentru fotografii!

    Apreciază

  56. Superbe fotografii! Eu sunt stabilit in Londra de ceva timp, curand planuiesc o drumetie in Romania cu ai mei colegi, prieteni de aici. Pot spune ca pozele tale m-au ajutat sa ii conving ca se merita cu adevarat sa viziteze Romania.

    Mersi si bafta!

    Apreciază

    • Salut! Multumesc pentru aprecieri! Chiar m-a bucurat ceea ce ai spus, pentru ca una din dorintele mele (si motivatiile mele) este aceea de a convinge si pe alti oameni ca Romania e o tara frumoasa ce merita vizitata!

      Apreciază

  57. Aaron Shift zice:

    Acum poti avea pagina ta de fotograf pe Value Romania!
    Fotografiile tale din Romania, sortate dupa zona, tip, mediu, etichete sau data ;
    Pastreaza-ti fotografiile, si pune-le in valoare!

    Cu o fotografie aduci valoare locurilor din Romania!
    Incearca si tu Valueromania.ro

    Apreciază

  58. Monica L zice:

    Buna Ioan,
    Doresc sa-ti cer un sfat tehnic vis-a-vis de Google Earth, pe care stiu ca-l folosesti si tu: am pus marcaje pe G.E. atat la serviciu cat si acasa (grafic „pioneze”), in locatii diferite. Pot sa salvez in fisier locatiile de la serviciu, sa le import acasa si sa le plasez pe G.E. astfel incat sa le am pe toate pe un singur glob?
    Cred ca am explicat cam stangaci dar sper ca m-am facut inteleasa 🙂
    Posibil sa fie problema tratata la Help in soft, dar imi prind urechile sa caut in
    Helpul ala stufos in engleza.

    Multumesc!

    Apreciază

    • Aaa… nu stiu sa-ti raspund. Nu folosesc google earth decat pt imaginea din satelit si atat – nu bag coordonate, nu salvez nimic… cel mult ma joc uneori pe simulatorul ala de zbor, e dragut sa plutesti pe deasupra fagarasului – eventual sa incerci sa si aterizezi pe creasta :)) Sorry, nu ma pricep, dar sigur se poate ce spui tu.

      Apreciază

  59. :X
    f. frumos …. inaltator

    Apreciază

  60. marius zice:

    Chiar astazi am trecut pe langa Lacul Tei unde s-au adunat multe pasari, cred ca ar iesi niste poze minunate. Daca ai timp, iti recomand tramvaiul 36 sau 16 si sa cobori la statia Strandul Tei.

    Apreciază

  61. Alex B zice:

    Felicitari! Superbe poze! Nu am cuvinte!
    Spune-mi te rog, astfel de poze minuntate se pot realiza doar prin reglajele unui aparat bun (si binenteles, cunostiinte temeinice), sau e nevoie si de putin photoshop?

    Succes in tot ce faci!

    Apreciază

    • Salut! Eu consider ca cel mai mare aport in realizarea unei fotografii il are fotograful. Degeaba ai aparat bun daca nu stii sa-l folosesti si-l tii pe auto. Cu un aparat mai slab poti invata oricum foarte multe, chestiuni legate de incadrare, reglaje, alegerea subiectului etc – si apoi daca simti nevoia, poti schimba si aparatul. Photoshopul eu il folosesc doar pt mici reglaje de luminozitate, contrast… functia Levels o utilizez cel mai des. Rareori fac modificari mai serioase, de genul… sa iau cerul dintr-o poza si sa-l pun in aceeasi poza – dar facuta cu setari diferite. Se pot face insa modificari substantiale pentru a obtine rezultate spectaculoase, dar depinde de fiecare in parte, de filosofia si dorinta lui, de ce vrea sa arate. Eu prefer sa modific cat mai putin pozele, prefer sa fie cat mai aproape de rezultatul final inca de la fata locului – atat cat aparatul imi permite sau conditiile din teren.

      Apreciază

  62. Dli zice:

    Sunt superbe pozele dumneavoastra, banuiesc ca sunteti profesionist!

    Apreciază

  63. Valeriu zice:

    Buna ziua!
    Felicitari pt drumuri si minunatele locuri „batute” si vazute cu ochii si cu aparatul foto. O intrebare: in ce va pastrati pe munte Nikon-ul 90?? Multumesc si la mai multe ture si expeditii reusite!!

    Apreciază

  64. Andrei Raftopol zice:

    Sunt si cateva imagini din muntii Macin, e bine ca si Macinul cel „nesperat de verde” si-a gait locul, binemeritat dealtfel

    Apreciază

  65. amalbici zice:

    Super fotografii, iar din scanatul blogului se pare ca ai si talentul de a descoperii frumusetiile naturale de care Romania este inca invidiata de multe tari din Europa – doar o propunere ar fi foarte interesant sa faci si un mic reportaj cu Trekuriile care le faci si poze – filmari si prezentare despre aceste locuri superbe si invidiate de mutli. Nu e vorba de filmari politic orientate ci doar de gen reportaj care sa arate si sa reaminteasca generatiilor ce bogatie exista in mijlocul de Est al Europei – adica bijuteria inconjurata de extreme.

    Apreciază

    • Salut! M-am gandit si eu la ideea unor filmulete, dar pentru asta e nevoie de altfel de aparatura, de care eu nu dispun. Momentan ma bucur ca reusesc sa surprind frumusetile tarii in fotografii – dar si in jurnale. In viitor poate voi putea face mai mult! 🙂

      Apreciază

  66. Iuana Cucos zice:

    Foarte faina aceasta iesire din cotidian pe care care ne-o propui in blogul tau. Cat despre pozele de mai sus pot spune ca surpind secvente de o frumusete aparte, pe care multi oameni le neglijeaza in ziua de astazi, ba mai mult, tind sa ,,afecteze” tinuturile tarii. Felicitari pentru aceasta incercare de tine in viata o parte din meleagurile Romaniei!

    Apreciază

  67. Dumy Andrey zice:

    Felicitari pt poze si pt tot ceea ce faci. Superbe e putin spus.
    Bafta in continuare!

    Apreciază

  68. Marius zice:

    omule,iti citesc de vreo doua luni blogul.

    esti minunat.felicitari pentru tot ce faci.

    blogul tau este ca o evadare din cotidian pentru mine.

    sper sa te contactez la un moment dat sa merg cu tine prin munti.

    felicitari inca o data.

    marius.

    Apreciază

  69. Minunate fotografii ! Acum am si eu una dintre ele pe peretele din camera mea: un apus de soare surprins pe munte, printre brazi…

    Apreciază

  70. Dan zice:

    Da, intradevar ai un dar si in scris si in poze stii sa scoti frumosul cred ca si din ceata .
    Am citit in unele povestiri ale tale ca iti place sa calatoresti singur, as dori sa te intreb daca vrei sa imi raspunzi de ce faci asta . .
    Iti doresc un Craciun Fericit .Vad ca multi vor sa te intilneasca ,dar eu cred ca sunt mult mai frumoase calatoriile de unul singur .

    Apreciază

    • Multumesc de aprecieri si urari! Mersul singur are pentru mine multe avantaje. Pe scurt – merg in ritmul meu, nu ma trage nimeni mai repede sau mai incet, sunt mult mai atent la traseu (si harta) si mai ales… trairile sunt mult mai intense! Esti doar tu cu muntele, cu natura, cu gandurile tale – nu-ti distrage nimeni atentia de la asta…

      Apreciază

      • Dan zice:

        Multumesc de raspuns . Tiam scris pentru ca avem doi prieteni comuni :muntele si fotografia .Eu cind cind imi pun rucsacul si echipamentul deja ma simt alt om .
        Vreau sa iti povestesc ceva
        Anul acesta am facut toata creasta fagarasului din Valea Marului si am ajuns in Plaiul Foi .Am ajuns sera pe la ora noua in plai ,nu prea aveam unde sa dorm si pe la pensiuni nici vorba caci au niste preturi, de mai bine dormi in sacul de dormit s-au pe unde apuci .Asa caci am cautat un loc un pat ceva ca deja ma saturasem de patru nopti dormite numai pe la refugi si am gasit salvarea mea ,la baieti de la salvamont , ce mai ,oameni de treba nu gluma merita un 10 de la mine.Dimineata cind am plecat am facut poze peste poze prin plai peste tot ca de ,nu se stie cind oi mai veni
        .Ajuns acasa dupa doua saptamini am revenit in Plaiul Foi cu sotia si un prieten,cu gindul sa facem creasta . Noi cum ne inprietenim usor cu ori si cine. Sa atasat de noi o doamna la vreo cinci zeci si ceva de ani ,cu gindul sa ne insoteasca pe parcursul calatoriei ,noi eram cam sceptici caci de virsta , credeam ca pina la urma o sa avem probleme mai ales caci din vorba in vorba ne povestea ca este de trei luni in plai si mincare numai ceaiuri avea in rucsac si nu mai stiu ,sac de dormit nici vorba ,si noi convenisem sa dormim la ref grind in acea noapte ,ce aveam de facut caci noaptea este noapte si mai este si frig si fara sac este frig si ce facem cu doamna noastra si mai ales caci pe la grind aveam sa ajungem pe la opt seara si morti de foame si ea cu ceaiurile ei ce era de facut .Pina la urma am ajuns la grind iam dat sacul de dormit al sotiei si am mincat tot inpreuna .Dimineata doamna noastra nu a mai vrut sa mearga cu noi caci sa razgindit si vrea sa coboare pe la Pestera si apoi sa mearga la talcioc la Zarnesti .Noi am mers in continoare pe creasta si am ajuns din nou in plai ,am facut poze printre care si la cortul doamnei ca de sa avem ceva amintire si noi .Ajunsi acasa ce crezi uitinduma la pozele de cind am fost eu singur in Fagaras am dat de o poza cu ce crezi cu cortul doamnei care era intradevar de ceva vreme in plai.

        Apreciază

  71. Salutare,
    Am auzit de turele tale într-o discuție generală cu un amic foarte entuziamat de activitatea ta; de vreo 3 zile am descoperit în stilul tău, liber literar, o combinație (mai mult decât binevenită) între Calistrat Hogaș și Ion Creanga; două chestii trebuie să îți spun: prima este că trebuie să îți citesc toate jurnalele; a doua, este că trebuie să „comiti” o carte, cel puțin.
    Îți doresc sănătate maximă, succese, cărări cu soare și lumină bună.

    Apreciază

    • Multumesc pentru comentariu, ma bucura si ma ajuta sa aud astfel de pareri 🙂 Daca vei mai citi din jurnalele mele, mi-ar placea sa stiu! 🙂 Imi doresc si eu ca in viitor sa public o carte, dar momentan asta e doar asa, o dorinta mai veche de care inca nu m-am ocupat…

      Apreciază

  72. sevgi zice:

    Wonderful pictures at the exhibition at Cercul militar hall, i visited in the morning on 27th of january, 2012.
    Congratulations! It gave me great ideas about Romanian mountains. Thanks. Sevgi Mavi

    Apreciază

  73. Dragos zice:

    Imi place foarte mult cum scrii, se vede clar ca iti traiesti la maxim fiecare clipa. Multumim ca imparti cu noi din trairile si experientele tale pe care de altfel le citesc regulat.
    Fotografiile sunt foarte frumoase, iti urez succes cu vanzarea lor si cat mai multe calatorii minunate.
    Pe cand o expozitie la Constanta?

    Apreciază

    • Salut! Multumesc pentru aprecieri si pentru interes 🙂 Momentan nu e in plan o expozitie la Constanta, dar eu mi-as dori sa expun si acolo. Nu stiu ce galerii sunt pe-acolo si care sunt conditiile, dar o sa incerc sa ma interesez 🙂

      Apreciază

  74. Rusu Radu zice:

    Fără discuţie, peisajele pe care le-aţi imortalizat „pe peliculă” sînt frumoase. Nu doresc să fac nici un comentariu asupra lor. După cum, nici despre tehnica dumneavoastră fotografică nu voi comenta. Cu atît mai mult cu cît nu sînt expert în domeniu.

    Eu aş vrea doar să vă pun o întrebare – mai „indiscretă”; şi anume:

    Avînd în vedere că o bună parte a anului vă aflaţi pe munte (în expediţii), cum reuşiţi să vă întreţineţi?

    Din cîte am înţeles, veniturile pe care le obţineţi din comercializarea fotografiilor, sînt modeste…

    Vă pun această întrebare deoarece am un băiat cam de vîrsta dumneavoastră. Un băiat care are aceeaşi pasiune „combinată”: rătăcitul prin munţi plus fotografiatul de peisaje.

    Or, se ştie, echipamentul montan costă. Echipamentul foto [semi-]profesional, la fel, costă. Echipamentul de editare foto costă. Transportul, cazarea (fie şi ocazională) şi ele costă.

    Cum a reuşit, băiatul meu, să facă faţă, pînă acum, tuturor acestor costuri? Simplu: a apelat la mine, la tatăl lui. Eu l-am sponsorizat. Eu am achitat toate cheltuielile de rigoare. Totuşi, îmi dau seama că nu fac bine încurajîndu-i, susţinîndu-i, indefinit, „parazitismul”.

    Pe de altă parte, a-l trimite să lucreze, înseamnă să-l condamn la a nu mai ieşi pe munte decît în concediu, o dată pe an. Iar la lefurile care se plătesc în România, băiatului nu i-ar ajunge banii nici de consumabile, necum de un aparat foto mai acătării.

    Întrucît economiile din pensia mea, după o viaţă de trudă, se apropie de sfîrşit, ce mă sfătuiţi să fac? Cum poţi avea şi un venit decent, dar şi libertate de acţiune? Cum poţi cîştiga bani, suficienţi, fără a fi legat de un anumit loc de muncă? Ce fel de slujbă i-aţi recomanda unui montaniard pătimaş – precum fiul meu?

    Piaţa de carte e plină de „metode” de îmbogăţire. În realitate, însă, ai prea puţine şanse de a cîştiga bani, cinstit, urmînd îndemnurile din acele ghiduri. E criză, e corupţie, e nepotism, e lipsă de personal calificat, taxele sînt insuportabile, iar piaţa e deja saturată – în sensul că e dificil de pătruns în majoritatea mediilor economice – unde concurenţa e acerbă. Practic, falimentul îl „pîndeşte”, din toate cotloanele, pe investitorul privat care se încumetă să-şi înfiinţeze o societate comercială. Este extrem de greu, în zilele noastre, să pui la punct o afacere viabilă, care să-ţi genereze venituri constante, şi care, atenţie!, să nu-ţi solicite în permanenţă prezenţa fizică. Căci, ori eşti pe munte, ori eşti la sediul firmei. Singurii care mai fac oarecare avere, sînt vînzătorii de… ghiduri de făcut avere!

    Aşa încît, repet întrebarea mea? Cum izbutiţi dumneavoastră să vă cîştigaţi existenţa? Din ce anume trăiţi?

    Dacă veţi binevoi să-mi răspundeţi, poate se va încumeta şi fiul meu să vă copie experienţa. Că, de „afaceri la cheie” (citeşte „Internet Scams”) e sătul.

    Asta este: tăticu’ a ajuns „la fundul sacului”. Băiatul – actualmente student, în ultimul an, la Geologie-Geografie -, va trebui să înceapă să se întreţină singur. Dar habar nu are pe ce cale s-o apuce pentru a împăca şi capra şi varza – deci şi pasiunea, şi ocupaţia din care-şi va cîştiga existenţa. Poate-i oferiţi dumneavoastră o sugestie.

    Vă mulţumesc.-

    (Rusu Radu, pensionar)

    P.S.: nu avem rude bogate, în familie, şi nici nu agreăm jocurile de noroc (în speţă, loteriile).

    Apreciază

    • Buna ziua! Intrebarea nu ma deranjeaza, mai ales ca e bine argumentata si motivata 🙂 Dar, deși nu țin secret aceste aspecte, nu înseamnă că ce fac eu se potrivește oricui – sau că orcine va reuși să meargă fix pe același drum, făcând aceleași lucruri.

      Nici eu nu am rude bogate, nu am câștigat la loto – dar de mai multă vreme mă întrețin singur. Asta pentru că ideea de independeță și libertate presupune și asta, nu? 🙂

      După ce am terminat facultatea, am plecat un an in Italia. Unde mi-am căutat de muncă și am muncit, aproape ca orice român care pleacă încercând să o ducă mai bine. Dar a existat mereu o diferență față de alții: eu am făcut asta știind din start pentru ce o fac – dar și că o fac doar pentru o scurtă perioadă de timp. Nu mi-am dorit să-mi fac o viață acolo, mi-am dorit să câștig niste bani care să mă ajute apoi să mă întorc în țară și să construiesc ceva urmându-mi pasiunea. Mi-am luat echipamentul de munte și cel foto cu bani câștigați acolo, iar restul mi-a folosit o vreme pentru a îmi sponsoriza excursiile (o vreme destul de lungă, pentru că am tras tare acolo și am fost atent și pe ce cheltuiesc banii). Excursiile nu erau doar o cheltuială plăcută mie, ci și o investiție. O investiție în crearea unui nume, a unui portofoliu de fotografii – pe care, încerc să le și vând. Cu banii din Italia nu mi-am luat masina sa ma dau mare cu ea, nu am cheltuit banii pe la terase sau filme la cinema, i-am folosit in acest scop, pentru a merge pe acest drum.

      Am avut ocazia să expun fotografiile în mai multe orașe din țară (asta și datorită tatălui meu, care e pictor – expunem astfel împreună). La expoziții reușesc să vând de obicei destule imagini ca să pot merge mai departe încă o vreme, dar nu e deloc ușor. Câștigurile sunt momentan modeste, poate că mulți s-ar mira cum de mă mulțumesc cu așa puțin – sau cum pot trăi cu atât și să mă mai și plimb o grămadă! Ei bine, dacă ești chibzuit, cheltuielile nu sunt așa mari. Dar pentru mine în continuare acest stil de viață reprezintă mai mult decât o pasiune. Este și o investiție în viitorul meu. Scopul meu e să ajung departe cu ceea ce fac, nu doar să mă plimb și să fac poze. Un exemplu este colaborarea cu National Geographic pe care o să o am în luna aprilie, sau un proiect foto în care am fost implicat anul trecut. Acestea reprezintă atât câștiguri financiare de moment, cât și trepte urcate în direcția care mă interesează. Nu te poți aștepta să ajungi un fotograf celebru după un an de zile și nici să câștigi din asta imediat. Ca orice altă „afacere”, câștigurile vin în timp.

      E important să ai un scop, dar și să cauți metode să îndeplinești acel scop. Cu perseverență, încredere, voință… devii bun în ceea ce faci – chiar dacă la început drumul e foarte greu. Dar când devii bun în ceva, dacă și personalitatea te ajută, lucruri bune încep să apară.

      Mai am și eu de lucru până să ajung acolo unde-mi doresc, dar cel puțin drumul meu e în urcare – pentru că m-am ținut de el chiar dacă a fost greu (și încă este). Iar unele lucruri vin în mod natural, ca urmare a ceea ce noi suntem și facem.

      În România sunt foarte mulți oameni pasionați de munte – oameni care chiar reușesc, cu un job stabil, să meargă foarte mult pe munte. Știu și mulți oameni care au terminat geografia, sau sunt studenți acolo. Unii merg pe munte de 2-3 ori pe lună, destul de des adică. Nu-s cheltuieli chiar așa mari, dar evident că trebuie să existe o sursă de venit. Una proprie, nu una venită prin sponsorizarea părinților 🙂 Așa cum cei mai mulți oameni pasionați de munte reușesc să își întrețină această pasiune, lucrând în tot felul de domenii, așa și băiatul dvs ar putea. Mai greu e să găsești drumul potrivit – dar el există. Un exemplu ar fi să lucreze intr-un magazin de echipament montan, sau la o agentie de turism. Se pot face multe, iar salariile nu mai sunt peste tot ca în… invățământ.

      Nu știu dacă vă ajută ce v-am spus, dar ce merită reținut cred că este acest lucru: nu contează dacă alții nu au reușit, sau dacă pentru alții e greu, dacă alții renunță sau aleg variante mai ușoare. Dacă crezi în ceva, dacă ai un scop, atunci există si modalități să-l îndeplinești. Nu neapărat direct, nu peste noapte, dar se poate. Dar scopul și drumul poate să fie unul acum, altul peste câțiva ani, când mai crești și-ți dai seama mai bine ce ți-e potrivit.

      Mult succes! 🙂

      Apreciază

  75. dene zice:

    Prin aceste imagini sper ca ai reusit sa gonesti mai multa lume din case sa exploreze tara asta care are atat de multe de oferit. De asemenea sper sa ai cat mai multe colaborari, sa se afle de tine si de ceea ce faci pentru a putea sa mergi mai departe si sa-ti indeplinesti obiectivele.

    Apreciază

  76. miki zice:

    Fotografiile sunt minunate, iar modul cum le descrii le adauga ceva in plus,profunzime si apropiere…ma bucur sa vad ca sunt oameni care merg pe munte, le place ceea ce vad si au talentul si dorinta de-a impartasi cu altii ce simt..tu o faci foarte frumos, si-ti dezvalui sufletul ..La Cluj cand vii pt o expozitie?

    Apreciază

    • Hey, multumesc pentru mesaj si aprecieri! Clujul chiar e un oras in care imi doresc sa expun – poate voi reusi anul viitor – ori impreuna cu tatal meu (cu tablourile lui), ori pe cont propriu cumva… Pana atunci… blogul poate fi citit si de la Cluj! 😀

      Apreciază

  77. Bogdan zice:

    Sunt frumoase fotografiile, imi place textura, sharp-ul, se vede retouch-ul insa nu zgarie la ochi. Totusi…remarc preturile. Nu o spun in calitate de cumparator si sunt constient de puterea de cumparare a romanului, doar ca…. in Manhattan, spre ex. la o expozitie, e drept foto pe panza, preturile incepeau de pe la 1700 $ si unele foto-uri ajungeau sa sara de 30.000$. Am vazut si alti fotografi, cu preturi in aceeasi categorie cu ale tale. Ar trebui sa ridicati mult mult mult preturile, baieti, e pacat de talentul vostru. Pana la urma fotografia e si ea o arta, si chiar daca nu vorbim de modele unicat in fotografie, preturile ar trebui sa fie mult mai sus decat le aveti. Astfel se va putea trai bine din fotografie si in Romania.

    Apreciază

  78. h zice:

    Faci un lucru extraordinar. Poate asa afla si romanii ce tara frumoasa avem.

    Apreciază

  79. mihai zice:

    incearca sa faci si episoade gen survivor alone; calatorie pe vreme nefavorabila(ploaie, ninsoare) in zone salbatice si neumblate, parasind poteca. Lumea cauta genul asta de experiente. in rest nu am ce sa spun…super emisiunea…si rabdare, lumea abia acum incepe sa afle despre emisiunile tale

    Apreciază

  80. mcooper801 zice:

    felicitari pt poze…sunt absolut minunate

    Apreciază

  81. 7av1 zice:

    Ioane, de doua luni nimic? Ce ai, esti bolnav? Mai iesi si tu din casa sa mai vedem si noi muntii (sic!).

    Apreciază

Cum ți s-a părut?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s