Pe poteci, spre inima ta! 50 de episoade!

Am ajuns la 50 de episoade?! Mi se pare incredibil că am reușit să țin această emisiune în viață 50 de episoade – dar nu aș fi reușit fără sprijinul celor ce o îndrăgesc – oameni care m-au încurajat, care mi-au trimis mesaje de susținere și apreciere și chiar și oameni care au donat bani ca eu să pot realiza noi episoade. Am cumpărat de curând o cameră video nouă dar am făcut și un upgrade la laptop, prin montarea unui SSD, astfel încât montajul să meargă un pic mai cursiv, fără întreruperi enervante.

50 de episoade. Mi se pare un număr atât de frumos! Așa frumos încât, uneori, mă gândeam că aș putea să mă opresc aici. Ar fi o încheiere frumoasă pentru acest proiect, aș lăsa “moștenire” 50 de filme, unele mai reușite, altele mai puțin reușite, dar toate pline de bucuria de a fi pe munte, de imagini frumoase, informații utile și… Ioan Stoenică.

pe poteci - deda - scaunul domnului

Nu știu dacă și alții observă asta, dar pentru mine a fost important să îmi pot pune amprenta cât mai mult în această emisiune, să pot să o fac într-un fel… așa cum simt eu să o fac. De fapt, așa cum simt eu să fiu. În niciun caz perfect, nu am încercat să fac o emisiune foarte bună. Am încercat să fac o emisiune cât mai naturală, care să poată să atingă privitorul în primul rând prin prezența omului în natură, nu în primul rând prin imagini fantastice sau un montaj deosebit.

ioan ciucas

Mi-a ieșit foarte bine asta, emisiunea este făcută după chipul și asemănarea mea – cu bune și rele (chiar dacă ceea ce se vede este doar o parte, nu un întreg). Am considerat că asta e ce pot oferi eu – o parte din mine scoasă direct din mijlocul naturii. Fără prea multe artificii sau tehnologii, fără scenarii sau lucruri impuse. De aceea mi-a convenit colaborarea cu TVS Brașov și cu Travel Mix, televiziuni care, deși nu m-au plătit niciodată pentru această emisiune, mi-au oferit libertatea de a o face așa cum simt eu să o fac. Și au difuzat-o ca atare.

pe poteci la travel mix

Am simțit mereu că emisiunea este în creștere, că reușește să ajungă la tot mai mulți oameni, chiar dacă am avut de multe ori și sentimentul neplăcut de stagnare. Această creștere m-a motivat să nu renunț la ea, deși greutățile întâmpinate cu realizarea ei au fost și încă sunt multe. Nu e ușor să faci totul pe cont propriu (deși momentan chiar nu simt nevoia să măresc „echipa”), mai ales când e vorba de foarte multă muncă și mult timp și efort pentru a face fiecare episod – în condițiile în care destul de rar reușesc să fac rost și de sprijin financiar pentru vreun episod, sau vreo sponsorizare.

bocanci-skarp

Dar când constați că sunt mulți oameni care, datorită acestei emisiuni, se apucă de mers pe munte, sau copii care cer să meargă pe munte pentru că au văzut această emisiune, sau și mai interesant, vezi oameni care reușesc să găsească bucurie în ceva, poate după multă vreme în care nu mai simțiseră bucurie, atunci apare și mulțumirea interioară atât de necesară pentru a te putea implica în așa ceva. Nu poți să faci ceva care să atingă dacă tu nu ești atins de ceea ce faci, dacă nu pui suflet în ce faci. Sau chiar mai mult în cazul meu.

ioan buff curcubeu

50 de episoade mi se par multe. Am filmat în Bucegi, Ciucaș, Piatra Mare, Baiului, Postăvaru, Grohotis, Siriu, Penteleu, Vrancea, Călimani, Măcin, Făgăraș, Cernei, Mehedinți, Podu Calului, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa, Suhard, Leaota, Nemira, Bodoc, pe dealuri frumoase dar și pe creste abrupte, atât vara cât și iarna. M-am bucurat de nopți dormite la cort, la stâne, în hamac, de apusuri și răsărituri fantastice dar și de ceață groasă. Și v-am luat și pe voi cu mine. În special pe cei care simt emisiunea aceasta cu toată inima, privind-o pe îndelete, nu cu repezitorul, uneori chiar și de 2-3 ori în reluare, același episod. Știu că mulți oameni privesc în felul ăsta – și pentru ei mă bucur cel mai tare.

ioan-si-adina

Iar acum, prin episodul cu numărul 50, vă invit în cea mai grea tură din care a rezultat vreodată un episod „Pe poteci spre inima ta!”: traversarea munților Rodnei, în 5 zile geroase de iarnă. Adică 4 nopți dormite în cort, 5 zile la peste 2000 de metri, temperaturi chiar și de -30 de grade, vânt puternic, condiții aproape imposibile de filmat. În același timp, peisaje incredibile și o puternică dorință și capacitate de a merge mai departe, de a-ți depăși limitele.

episodul-50-afis-mic

Montajul a salvat în mare măsură acest episod, dar și aparatul foto – care a înlocuit camera video, înghețată mult prea devreme. Ce a ieșit? Puteți vedea singuri. Dar știu că părerile vor fi mereu împărțite. Nu poți să mulțumești pe toată lumea.

ioan-rucsac-ineu

Unii și-ar dori să vadă mai mult creste abrupte și stâncoase, alții se bucură mai mult când văd căsuțe pe dealuri și căpițe de fân. Unii se bucură mai mult de episoadele în care merg singur și și-ar dori să filmez mai mult singur, în timp ce alții îmi spun că nu e bine să merg singur pe munte. De cine să ascult? Unii apreciază mai mult episoadele în care merg alături de grupuri vesele, că se bucură de atmosfera creată în astfel de ture, se bucură să vadă oameni ca și ei, mergând pe poteci, în timp ce alții nu suportă să vadă oameni bucuroși pe munte, oameni care „se hlizesc prea mult” – așa că aceste episoade nu le plac.

nahanny-camp-capita

Mulți privitori, multe preferințe. Un singur Ioan, o singură emisiune „Pe poteci, spre inima ta!”. De cine să asculți? Pe cine să încerci să mulțumești? Cui să-i faci pe plac? Despre ce este de fapt această emisiune? Scrie undeva cum ar trebui să fie? Ce ar trebui să prezinte și cum? E foarte simplu, scrie și în titlu: emisiunea nu e despre munți, emisiunea nu trebuie să urmeze un anumit tipar, emisiunea e, într-un fel, despre tine!

Dacă ceva reușește să te atingă, să ajungă la inima ta, să producă în tine niște emoții pozitive, să-ți aducă o bucurie, e perfect! Acel episod, acel ceva care face asta, e pentru tine! Dacă nu reușește asta, atunci acel episod nu este pentru tine – oricât ți-ai fi dorit să fie și oricât de mult te dezamăgește faptul că nu este. Nu se poate ca un singur lucru să aducă bucurie absolut tuturor celor ce intră în contact cu el. Nici Dumnezeu nu reușește asta – deși e drept că de cele mai multe ori nu e vorba chiar de un contact evident, nu dai click pe Dumnezeu și ți se deschide o fereastră spre cer. Că dacă ar fi fost așa, poate ar fi fost mai mulți oameni bucuroși decât… ne-bucuroși.

deasupra-norilor

Deși pot ține cont de unele preferințe pe care urmăritorii le exprimă, ceea ce primează e să țin cont de mine. Să păstrez sinceritatea față de mine, față de ceea ce eu simt și îmi doresc de la un anumit episod – iar asta este alegerea mea. Pentru că doar așa pot să păstrez emisiunea naturală, spontană, vie.

rasarit-nemira

Observ că unii urmăritori, prea dornici să le fie satisfăcute dorințele, nu mai știu să privească lucrurile în perspectivă. Să încerce să înțeleagă cum văd alții lucrurile? Că poate nu toți văd ca ei! Și mai ales… cum stau lucrurile pentru mine? Sau nu contează? Oare am genunchi de fier, timp și bani să merg mereu singur pe munte să filmez episoade pentru care nimeni nu mă plătește? Oare genunchii, sănătatea, timpul și banii mei nu au limite? Nu se consumă cu fiecare tură?

Nu ar trebui să fac tot ce pot să țin emisiunea în viață? Combinând, de exemplu, filmarea… cu turele mele cu grup, cu oameni care se bucură să meargă pe munte și care contribuie la realizarea emisiunii mai mult decât cei ce doar comentează pe net când ceva nu le convine. Deși îmi e mai ușor să filmez atunci când sunt singur – și acelea sunt și episoadele mele preferate, uneori voi face efortul de a filma și astfel de ture, cu grup, pentru că au și ele sensul lor în cadrul acestui serial. Plus că nu-s eu mai cu moț, să mă filmez mereu doar pe mine.

grup-pe-varf-leaota

Nu voi ține cont de părerea cuiva care nu știe niciodată să spună ceva de bine, nicio încurajare, care nu te susține în niciun fel, dar care, eventual sub anonimat, emite pretenții sau transmite ce nu-i place, ce i se pare urât sau greșit. E dreptul lui să nu-i placă, așa cum e dreptul meu să nu mă intereseze părerea unui astfel de om.

ioan-deasupra-norilor

Revenind la episodul 50, acesta s-a bucurat de o premieră pe cinste, la una din întâlnirile clubului alpin Floarea de Colț din București. Au fost în jur de 150 de oameni în sală, iar entuziasmul de la final m-a făcut să îmi doresc să fac și în viitor astfel de prezentări.

15592019_1824411241161558_477195656_n

In plus, in ianuarie 2017, episodul a castigat Premiul Publicului la Alpin Film Festival!

50 de episoade. Vor mai urma? Are sens? Sigur că are sens, spuneți și voi! Mai pot? Mai am cu ce? Încerc să pot. Vom vedea ce va mai aduce și 2017, ce episoade, ce munți, ce ture… Nu știu cât voi reuși să filmez, cu siguranță nu așa de mult și de des precum mi-aș dori și v-ați dori. Dar voi încerca să urc mai departe Pe Poteci…

dsc_1164

Momentan, sunt prins cu examene și cursuri din anul 2 în vederea obținerii atestatului de Lider Montan Internațional – dar printre avalanșe și opriri în piolet lucrez și la montarea unor noi episoade – am deja câteva filmate, care așteaptă să ajungă la voi. Menționez doar urcarea pe vârful Retezat, iarna!

ioan-camera-coperta

50 de episoade. Deși sunt departe de a simți că emisiunea a ajuns în vreun vârf (ha ha), deși știu că potențial de mai bine și de mai mult există, mă bucur că pot să spun că această emisiune este deja o realizare de care mă simt împlinit. Nu am nevoie să ajungă pe Discovery, nu am nevoie să fie cunoscută în toată lumea, nu am nevoie să mă îmbogățească (deși ar fi bine măcar să nu mă mai sărăcească :)) ) Ar fi frumos și util, desigur.

ioan-cort

Dar mă simt deja împlinit cu această emisiune pentru că ea și-a atins principalul scop: a atins oameni într-un mod profund, care a schimbat ceva în bine la ei. A adus bucurie, frumusețe și iubire în oameni – și chiar dacă ar fi fost vorba de un singur om, tot ar fi fost un câștig. Cum spuneam la un moment dat, deși aparent emisiunea este despre munte și natură, de fapt emisiunea este despre iubire, nu despre munți. Subtil, știu – dar sunt destui oameni care au simțit și știu că așa este.

apus-nebunul-mare-filmare

În plus, mă bucur că, deși emisiunea are nevoie de mine ca să existe, eu nu am nevoie de ea – așa cum nici de munți nu am nevoie. E o bucurie să fii aproape de ceva ce iubești, dar nevoia e ceva ce te leagă – ori noi ar trebui să căutăm mai mult să ne eliberăm, nu să fim legați. Iubirea e ceva ce eliberează, nu ceva ce leagă. Dacă poți să iubești ceva fără să fii legat de acel ceva, fără să ai o nevoie (dependentă) de acel ceva, atunci te poți bucura mult mai mult și de iubire, dar și de ceea ce iubești.

dsc_1639-2

Vă doresc și voua ca, mergând pe munte sau privind emisiunea „Pe poteci, spre inima ta!”, să simțiți o bucurie liberă, venită pur și simplu din voi, din înțelegerea că frumusețe și bine există și merită să iubiți doar pentru asta – fără nevoia de a vi se răspunde.

Ioan Stoenică, 17 ianuarie 2017.

Detalii despre cum puteți și voi să susțineți apariția unor noi episoade, aici:

Sustine emisiunea!

Episodul 50 poate fi vazut aici: Traversarea de iarna a muntilor Rodnei

Abonati-va la canalul de YouTube  pentru a primi notificare despre viitoarele postări.

Anunțuri

Despre Ioan Stoenică

Nascut primavara, crescut vara, iubit si plans toamna, reinviat iarna. Incerc sa-mi urmez inima, ajutand-o cat mai mult cu ratiunea.
Acest articol a fost publicat în Excursii cu suflet, Prin mintea inimii și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

17 răspunsuri la Pe poteci, spre inima ta! 50 de episoade!

  1. Radu florica zice:

    Buna dimineata IOAN,am adormit putin si ceva m-a trezitNici nu stiu, cu ce sa incep?Da,imi pare rau ca si eu am scris intr-un comentaeiu ca prefer ep.in care esti singur.Daca ma gandesc bine este o usoara doza de egoism.Din punctul meu de vedere este (poate mi se pare)ca esti mai liber,mai cum sa spun,esti maiTU!In concluzie,filmele sunt minunate da,tu le dai viata,tu le dai culoare,asa ca mergi cum simti tu,asa cum ai facut pana acum ca a fost bine.Eu zic,putini si buni!Ma bucur ca am reusit sa fiu prima comentatoare,chear daca nu cea mai inspirata!Daca nu ai adormit inca,SOMN USOR!

    Apreciază

  2. Petru Murgoci zice:

    Bravo IOAN STOENICA, continua asa cum simti tu. Succes si sanatate.

    Apreciază

  3. Elena Neacşu (Blesneac) zice:

    Bună dimineaţa. Felicitări! Urmăresc cu bucurie „Pe poteci spre inima ta”.

    Apreciază

  4. Bodea Claudiu zice:

    Continua neaparat! Apropo..acest text e din viitor?17 aprilie 2017 ?😄

    Apreciază

  5. Gianina Grigore zice:

    Felicitari si succes in promovarea examenelor pentru atestatul de lider!
    Sunt fericita ca te-am descoperit acum multi ani de zile si ca de atunci imi aduci bucurie prin tot ceea ce impartasesti pe blogul tau si pe canalul de YouTube.
    Sa fii sanatos si sa ne intalnim cu bine pe poteci, OM deosebit!

    Apreciază

  6. Cristina Marinache zice:

    Cred că „Pe poteci spre inima ta” reprezintă o re-naștere pentru tine, așa că îmi permit și eu( la fel ca mulți alții) să îți urez „La mulți ani!” Să fii sănătos, să ai sponsori din ce în ce mai mulți și mai darnici, mult entuziasm și inspirație! Fie că mergi singur sau cu un grup vesel, sigur vei găsi sarea și piperul pentru ca emisiunea să placă multora. Baftă!

    Apreciază

  7. Vio Mogos zice:

    Felicitari pentru ceea ce faci. De acord cu tine in ceea ce priveste articolul scris. Mergi tot inainte in aceeasi directie ca mergi bine. Respect.

    Apreciază

  8. Alina mihaela zice:

    Felicitari Ioan, pentru aceasta minunata realizare care te defineste pe deplin! Meriti aplauze la scena deschisa ! Si peste 49 episoade voi face tot posibilul sa fiu prezenta!!!
    Multa bafta la examene Pt atestatul de lider montan….si in tot ce ti-ai propus pt acest an!….si mergi pe drumul tau , fara a da importanta unor pareri pt ca faci asa cum simti …pt ceea ce te motiveaza si rezultatul e extraordinar! BRAVO!!!

    Apreciază

  9. Florin zice:

    În primul rând: mulțumesc.

    În al doilea rând: ai început acest proiect așa cum l-ai vrut tu, i-ar oamenii l-au primit cu plăcere așa cum era. Îmi dau seama că, după un timp, pot începe să te frământe gânduri despre cum să-l faci „mai bun”, „mai bine”, despre cum să mulțumești pe „mai mulți”. Cred că-ți faci prea multe griji inutile, care se transformă-n stress și-ți strică plăcerea de a face ceea ce faci. Fii și tu puțin mai egoist: fă ce-ți place, când îți place și cum îți place. Cei care te urmăresc pentru ceea ce exprimi TU vor înțelege; restul nici nu contează.

    Iar noi o să te lăsăm să faci emisiunea exact cum te taie capul, pentru că asta înseamnă că o să-ți facă plăcere s-o continui, deci noi o să ne primim „fixul”. O să fim egoiștii supremi: o să lăsăm pe cel darnic să ofere din plăcere, ca să ofere mai mult! 🙂 Iar dacă într-o zi n-o să mai aibă de unde, o să-i spunem „Mulțumesc frumos!” pentru tot ce-am primit până atunci.

    Apreciază

  10. george zice:

    Bafta la examen .
    La mult peste 100 de episoade . Atit TU cit si POTECILE aveti multe de spus ptr noi ce te asteptam cu drag in casele noastre.

    Apreciază

  11. george zice:

    scuze ptr ortografie.

    Apreciază

  12. roman cosmin zice:

    Ce sa zic …nu am cuvinte sunt episoade la care m-am uitat si de 10 ori atat de mult imi plac,cand vad in ce locuri frumoase putem merge si inca nu am mers,cand vad ce tara frumoasa avem atunci trebuie sa dam mai multa importanta naturii,muntilor acest loc minunat ce ne face mult mai fericiti atunci cand ii calcam potecile…Emisiunea este formidabila..Felicitari.cat mai multe episoade !!!

    Apreciază

  13. Rossi zice:

    Desi te urmaresc pe facebok recunosc ca nu am vazut nici un episod complet, insa atat cat am vazut se vede pasiunea pentru munte, dar si dorinta de a atrage oamenii spre acesta, spre frumusetea lui. Doresc sa te feliciti pentru cele 50 de episoade, dar mai ales pentru educarea oamenilor.

    Apreciază

  14. balbarau zice:

    Felicitari Ioan! Iti doresc sa atingi cel putin suta de episoade si sa ajungi in toti muntii Romaniei si nu numai.

    Apreciază

  15. dana zice:

    50 de episoade ? FELICITARI!! si Da. aI un stil aparte de a transmite emotii. Este bine ca esti spontan, ca nu cosmetizezi prea mult filmarile; chiar se vede cat esti de fericit si implinit acolo, in „imparatia de pietre si flori si nori si cer nemarginit”. Cand privesc episoadele tale ma conectez (si) la energia mea interioara, aduc la suprafata ce este mai pur, mai frumos. Iti doresc MULT succes in tot ce faci!

    Apreciază

Cum ți s-a părut?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s