INCREDIBIL! In ce HAL a ajuns tara asta!! In muntii Baiului au disparut complet padurile de la peste 1700m altitudine!! Nu mai e tulpina de copac pe toata creasta! JAF! S-au gandit ca nu ajungem acolo sa vedem!? Eu am dus din casa toata mobila de lemn pe care o aveam, chiar si lingurile de lemn le-am aruncat (ca nu puteam sa critic jaful asta national daca eu in continuare aveam si foloseam lemn in casa). Incredibil!!

As pune link si spre articol, dar nu exista si oricum lumea nu citeste decat titlul, asa ca dati share, sa se stie ce fel de oameni exista in tara asta!!

Am postat pe facebook textul de mai sus, alaturi de imaginea foarte sugestiva din muntii Baiului. Reactiile nu au intarziat sa apara: multe emoticonuri triste sau furioase dar si multe share-uri ale postarii. Doar e important sa afle tot Facebook-ul despre defrisarile ilegale din muntii nostri, e important sa stie toata lumea cum au ajuns muntii Baiului fara paduri – sa arate exact ca in poza de mai sus! E socant! E socant cata lume s-a grabit sa dea share!

Aceasta postare a fost un experiment. Am vrut sa arat oamenilor cat de usor se lasa pacaliti si manipulati si in ce fel contribuie chiar si ei la deziformarea celor din jurul lor. In muntii Baiului, la peste 1700 de metri altitudine, este GOL ALPIN, NU mai exista padure de sute de ani! Sunt munti pastorali, unde padurea a fost taiata acum mult timp, pentru a lasa loc pasunilor alpine – foarte importante pentru cei care… mananca branza si beau lapte. Sunteti si voi intre ei? Eu da, eu ma bucur ca inca exista pășunat la noi in tara.

Deci pe creasta muntilor Baiului nu s-a intamplat nicio tragedie recenta, nu s-a taiat nimic – pentru ca nu era nimic de taiat pe creastă. Cei care merg pe munte si au fost in zona stiu ca zona are aspect de gol alpin, nu forestier. Cu alte cuvinte, sa dai share unei informatii despre taieri masive pe creasta muntilor Baiului e ca si cand ai fi socat sa afli ca au disparut toti delfinii de pe Dambovita: e strigator la cer asa ceva! (merita un share!).

Ce mi se pare mie incredibil este cat de usor se lasa oamenii manipulati, desi se invart in mod evident intr-un mediu unde e clar ca pot fi usor manipulati: pe internet! Sa stii ca esti intr-un astfel de mediu si sa nu iei masurile necesare, e ca si cand ai merge intr-o zona rau famata, plina de hoti, cu telefonul in buzunarul din spate al blugilor, iesind ostentativ in afara – sau cu banii atarnand peste marginea gentii tinute la spate.

Esti pe net? Probabilitatea este foarte mare ca cineva sa-si bata joc de tine bagandu-ti in cap niste tampenii – sau si mai rau, facandu-te sa le distribui tampeniile (pentru care unii chiar castiga bani).

Acest articol incearcă să prezinte și o altă față a lucrurilor și să atragă atenția asupra modului în care oamenii se informează sau vă manipulează prin articole nedocumentate, menite să atingă o coardă (uneori prea) sensibilă.

Articole interesante precum „S-a vandut Parcul National Retezat! Defrisarile au inceput!” sunt atat de usor raspandite pe facebook, desi lumea nu sta sa verifice daca informatiile din ele sunt reale. Pardon, am scris gresit titlul, era asa: „S-A VANDUT Parcul National RETEZAT! DEFRISARILE au INCEPUT!!” sau „Se taie ULTIMELE PADURI VIRGINE din Europa” (si de ce nu, de pe planeta, ca doar la noi e miezul universului!)

Un articol util despre cum stau de fapt lucrurile in Retezat, aici: Retezat – dezinformare vs adevar.

Se vorbeste mult despre defrisari ilegale. Cei care vorbesc NU sunt, in general, oameni care se pricep la acest domeniu. Care stiu ce inseamna o taiere, o defrisare, cum se face, cum creste padurea etc. Poate au fost de cateva ori pe munte, au vazut niste pante taiate care arata urat, sau au vazut un camion cu lemne trecand pe langa ei si asta i-a atins. Sunt oameni poate prea sensibili, care sunt usor de influentat – dar greu de informat.

Nu poti sa informezi corect un om care deja are o parere formata – una foarte puternica, de care se tine cu dintii. Dar poti sa ajuti oameni de buna credinta, cu capul pe umeri, sa-si formeze o parere mult mai completa, oferindu-le mai multe informatii. Sa nu lasi sa vada doar o parte a problemei, ajunsa la ei pe tot felul de cai dubioase. Pentru ca, nu stiu daca ati observat, dar informatiile care vin pe net sunt de multe ori din aceeasi directie, in acelasi stil, menite sa socheze! Iar realitatea nu e intotdeauna asa socanta, se mai si exagereaza. Dar normal ca daca vezi doar jumatate din adevar, poate si ala distorsionat, esti tentat sa te sperii de multe ori.

Nu ar fi mai util sa ai in tine dorinta de a fi mai destept? Mai informat? De ce sa te limitezi singur, crezand ca stii totul, sau ca stii foarte bine ceva? Incepi mai bine prin a(-ti) pune intrebari, nu prin a da raspunsuri, cand vezi o informatie noua, o „stire bomba”. De obicei lucrurile nu se rezuma la ce se vede la suprafata, prima oara cand privim spre ele. Sunt multe dedesubturi – si ar trebui intelese inainte sa ne grabim sa raspandim spre oameni anumite informatii neverificate.

De exemplu, stiti ca termenul „defrisare” este folosit incorect de toti cei care se plang de „defrisari ilegale”?

Defrisare = taiere prin care se urmareste schimbarea destinatiei terenului (se taie padurea pentru a se construi in loc o autostrada, un bloc, un mall etc) – aia e defrisare. Ce se intampla in muntii nostri nu sunt defrisari (decat in putine cazuri, ca noi nu prea construim autostrazi), nu se schimba destinatia terenului unde se taie – acolo va fi tot padure. Si padurea se regenereaza (chiar si singura) acolo unde s-a taiat. Ceea ce vor sa spuna oamenii cu „defrisari ilegale” se refera de fapt la „taieri rase”.

Problema e ca nici macar nu se mai face distinctia intre ce e ilegal si ce e legal si necesar. Daca e camion cu lemne, gata, e ilegal! Daca vedem o panta taiata, sigur e ilegal taiata! Daca se aud drujbe in padure, JAF! Daca ce se taie nu apare la loc peste noapte, e clar: ramanem fara paduri! Si ne plangem de asta in timp ce computerul nostru sta pe o masa de lemn, hainele intr-un dulap de lemn, casa poate e din lemn iar mama sau bunica folosesc linguri de lemn. Ba chiar si pizza făcută pe vatră cu lemn ne cam place.

Sa te plangi ca se taie padurile desi tu folosesti lemn, e ca si cand te-ai plange ca se omoara animale, desi tu nu esti vegetarian. E ipocrizie! De unde crezi ca vine lemnul din casa ta? Din acelasi loc de unde vine si laptele vacilor, de la un robinet special? Cum ar putea în aceste condiții să se dea vreodată o lege „impotriva taierii de orice fel”, cum ar vrea unii oameni care nu par sa gandeasca prea mult ce spun?

Este nevoie de lemn, normal ca se taie! S-a taiat si s-a folosit lemn dintotdeauna. Daca nu ne convine asta, trebuie intai sa renuntam sa mai folosim lemn, pe urma sa ne plangem. Desi cred ca sunt alte resurse pe care le folosim si care dauneaza mult mai mult (gen petrol).

Ok ok, o sa spuneti, nu avem o problema cu faptul ca se taie, ci cu faptul ca se taie ilegal!

E corect! Foarte bine! Trebuie luptat impotriva ilegalitatilor si abuzurilor! Care exista in toate domeniile, inclusiv in cel in care lucrezi tu – Vasile, Dan, Ion, Maria, Ana etc. Si in acel domeniu in care tu lucrezi si la care poate te pricepi, tu poti vedea mult mai clar decat cineva care nu se pricepe, care sunt abuzurile. Din afara, poate parea ilegal orice, mai ales daca vedem un articol cu titlu „fain” si nu stam sa vedem ce spun si oamenii care chiar se pricep. Dar din interior, cand esti mult mai informat, poti sa faci diferenta mult mai usor intre ce e cu adevarat ilegal si ce nu. Si in acel domeniu tu ai putea face o diferenta, ai putea informa lumea, ai putea face reclamatii – pentru ca te pricepi! Sau ai putea incepe sa faci tu totul legal! Asta ar fi cu adevarat o evolutie!

Din pacate, oamenii se informeaza din surse care de multe ori nu se pricep si mai ales, pe care nu le cunosc deloc. Care nu sunt din domeniu, dar stiu sa scrie pompos, atragator. Care vad si arata doar jumatate (sau un sfert) din cum stau de fapt lucrurile, pentru a putea manipula in directia care ii intereseaza. Ati observat, cred, cum toata lumea se pricepe la politica, la fotbal si la paduri. Si s-a format asa un fel de conștiință în oameni, sau mecanism automat, care îi face să reacționeze vehement imediat cum văd un articol despre ceva ce nu merge bine în țara asta. Nu vi se pare dubios că circulă mai mult astfel de articole, decât articole care să spună și ceva bun? Eu nu cred că e din cauză că nu se întâmplă lucruri bune în România…

Dar să lăsăm setea de senzațional și de articole negativiste și critice măcar un pic și hai să învățăm câte ceva despre păduri. Ah, ce frumoase sunt padurile!

 Eu nu sunt expert in paduri si cu siguranta sunt multe aspecte pe care trebuie sa le mai inteleg. Nu pretind că aș ști clar dimensiunea lucrurilor sau ca pot să demonstrez că unele informații care circulă pe net nu sunt reale, sau sunt înflorite sau denaturate.

Dar mergand de ani de zile prin paduri si stand de vorba cu oameni care lucreaza in domeniu (taietori vai de ei – trebuie ascultati si ei, padurari, oameni din ariile protejate, rangeri, proprietari de padure, silvicultori, experti etc), am ajuns sa inteleg mult mai in ansamblu cum stau lucrurile cu padurea. Nu doar cu taierile din paduri, cat si cu modul de functionare al padurii (foarte, foarte interesant!).

Incerc sa prezint doar cateva aspecte, pentru a aduce la lumina si o alta parte a lucrurilor, pe care, prea orbiti de dorinta de lupta impotriva a ceva, nu le mai vedem. Pentru ca mi se pare util sa fii cat mai informat, sa vezi si aspectele care nu se vad la inceput, inainte de trage niste concluzii si mai ales… inainte de a imprastia in jur numai informatii negativiste.

Mai intai, despre ce se intampla in padure. In padure exista o continua lupta pentru lumina, deci pentru supravietuire. Copacii mai bine plasati iau avans, cresc, se dezvolta – si ii tin in umbra pe copacii din jur. Chiar si asa, in jurul lor apare puiet – in mod natural, pentru ca natura se reproduce continuu (o alta poveste interesanta si importanta). Puietul asteapta cuminte o raza salvatoare.

Unii pui cresc pe poteca si sunt calcati de drumeti fara sa stie.  Câți oameni reușesc să facă diferența între un brad și un molid? Cati dintre voi stiti sa recunoasteti sau ati vazut cum arata un pui de brad care are doar cateva luni? Cu siguranta ati calcat cu bocancii destui viitori brazi, molizi, sau fagi. Criminalilor!

Alti pui cresc in locuri mai potrivite, unde o singura raza, poate doar o ora pe zi, ii atinge. Si ei incearca sa creasca si se lupta cu toata puterea lor, chiar si in cele mai grele conditii. Pentru ca viata este ceva atat de apreciat si valoros pentru ei.  Si rezista – si unii chiar cresc. Nu stiu daca ati remarcat, dar in natura nu exista nicaieri o lupta „impotriva” a ceva. Totul este o lupta PENTRU viata. Pentru a fi pe aceeasi lungime de undă cu existența (in tune with the existence). De aceea acolo, în natură, putem găsi armonie mult mai multă decât în viețile noastre. Pentru că noi nu suntem „in tune with the existence”, suntem mai degraba Impotriva ei…

Revenind la puiutii din padure. Adevarata crestere a acestora are loc atunci cand arborii batrani mor. Sau cand o furtuna dărâmă un copac inalt la pamant (varianta naturala). Sau cand se taie din padure (varianta artificiala). Sa va uitati in padure, in zonele unde a cazut un copac (dar nu chiar a doua zi, cautati copacii cazuti de ceva vreme). Acea cadere (naturala sau artificiala) inseamna o sansa pentru o multime de plante sa creasca! Lumina care intra prin golul format in frunzis este sansa la viata a puilor care asteptau in umbra adultilor. In luminisurile astfel formate, viata clocoteste permanent – insecte, flori, pasari, arbusti si viitori giganti ai padurilor se bucura de lumina primita.

Cei mai mulți oameni nu știu să facă diferența între o pădure doborâtă de vânt sau de dăunători naturali și cele tăiate pentru valorificare economică. Ba mai mult, dacă se aude că o pădure e atacată de dăunători și trebuie tăiată o parte din ea pentru a proteja ansamblul, e clar, e o mânărie, o făcătură, astfel de dăunători nu există, dăunători sunt cei care folosesc acest pretext doar ca să taie pădurea! Și bieții gândăcei IPS se simt jigniți să fie confundați cu niște oameni răi, dar își fac și ei treaba în continuare, au propria luptă pentru supraviețuire și înmulțire.

Dacă nu ne-ar interesa nimic de pe urma pădurii, atunci am putea lăsa pădurile în „paragină”, să se indesească asa cum vor ele, să o ia în ce direcție vrea natura. Dar cum încă avem nevoie de lemn, atunci anumite lucrări sunt necesare – si sunt făcute de oameni care înțeleg aceste lucruri mult mai bine decât noi – cand si unde trebuie rarita padurea, cand trebuie facute toaletari care sa permita dezvoltarea padurii sau protejarea ei.

Un detaliu interesant legat de zonele taiate, pe care nu-l auziti nicaieri este urmatorul: ati observat si voi cred, in zonele taiate cresc abundent tufele de zmeura si mure. Acestea sunt o sursa importanta de hrana pentru cervide (ciute, caprioare, cerbi) dar si pentru ursi, pasari sau alte animale. Mai ales pe timp de iarna, cand frunzele acestor plante raman verzi in ciuda zapezilor care acopera solul – si alte surse de hrana sunt putine.

Nu, nu spun sa taiem mai multe paduri ca sa creasca mai multa zmeura ca sa fie mai bine pentru cerbi! Concentrati-va! Ideea e sa vedeti si alte fețe ale „problemei” pentru a va forma o imagine mai completa – mult mai util decât să fiți isterizați și atât. Isteria nu folosește la nimic. Oamenii informați da, sunt mult mai utili!

Cam așa e prin pădure – în linii mari. Că daca intrați în detaliu, veți fi cu adevărat fascinați și trebuie să mai rămâna ceva de descoperit și pe cont propriu, direct în pădure 🙂

Cum e cu tăierile atunci? Am înțeles că e nevoie de lemn, dar tăierile ilegale?

Desi nu pot dovedi cu cifre acest lucru (poate informatia exista pe undeva, pur si simplu nu o am eu), eu cred foarte tare ca cea mai mare parte a taierilor din Romania se face legal – si ca urmare a nevoii de lemn a populatiei (intr-un fel sau altul). Si nu doar legal, dar respectandu-se anumite reguli stabilite de oameni care cunosc si inteleg padurea. Se taie in asa fel incat padurea sa se poata regenera, asa cum a facut-o de mii de ani – desi s-a taiat mereu din ea.

Dar credeți că doar tăierile ilegale afectează natura? Nu, o afectează la fel de bine (sau chiar mai mult, pentru că-s mai multe) tăierile legale. Animalele sunt primele care au de suferit, că lor le dispare și casa dar și sursa de hrană. Nu cred că nu mai au oamenii ce aer să respire când se duc la munte la grătar, deci nu mi se pare că asta ar fi principala problemă.

Stiti ce taieri masive au fost in Romania prin anii 1900, sau in perioada razboaielor mondiale? Cu siguranta daca cineva din ziua de azi s-ar intoarce in timp, ar fi socat sa vada in ce fel se taia. Cati munti au fost despaduriti pentru ca era nevoie de lemn – si cum acei munti sunt acum plini de paduri. Care, intamplator, au reajuns la varsta de exploatare, dupa o perioada in care nu aveai ce sa tai acolo. Pentru ca da, exista un ciclu.

Cateva clipuri interesante sunt facute de cei de la ProPark, despre cum se fac taierile in paduri in mod corect (adica permitand padurii sa creasca). Sau credeti ca absolut orice taiere e ilegala si incorecta? Puteti spune asta doar daca nu aveti mobila in casa, altfel ar fi ipocrizie sa critici orice taiere, si orice camion cu lemne, desi tu folosesti lemn. Un fel de… „salvati padurile! opriti taierile! wow, ce frumos e noul meu pat din lemn masiv si sifonierul asta spatios care inca miroase a brad!”

Exista mai multe metode prin care se taie lemnul. De exemplu, exista taieri rase (se taie o anumita panta dintr-o data) si taieri succesive (prin raritura). Ambele variante trebuie facute in asa fel incat sa dea posibilitatea padurii sa se regenereze. Varianta prin răritură e mai sănătoasă pentru natură, pentru că animalele încă mai găsesc adăpost și hrană – chiar dacă pădurea se reface oricum în ambele tipuri de tăieri. Dacă ar fi o direcție de dat în ceea ce privește tăierile, cred că asta ar fi una din cele mai importante: să se taie mai mult prin răritură decât ras. Dar asta e mai putin eficient economic probabil și nu știu dacă poate fi scoasă aceeași cantitate de lemn din păduri prin răritură, comparativ cu tăierile rase.

Se ține cont de exemplu chiar și de direcția vântului predominant, atunci când se taie ras o anumită zonă. Trebuie să se taie o parcelă și pe marginea ei, în direcția din care bate vântul predominant, să fie destui copaci care să facă semințe, care să fie duse de vânt pe parcela tăiată. Metoda funcționează și este aplicată în unele cazuri. Nu crezi ca se aplică? De ce, ai impresia ca in orice domeniu toti oamenii sunt la fel de incompetenti ca in domeniul in care lucrezi tu? In orice domeniu exista oameni super competenti si dedicati, muncitori, dar si oameni… mai putin asa.

Cum se regenereaza padurea? Nu trebuie plantat acolo unde s-a taiat?

Se poate planta si se si planteaza. Poate nu pe masura a cat se taie (nu am informatia). Dar de replantare nu sunt responsabile, din cate stiu, firmele care taie (acei oameni negri, straini, periculosi, rau intentionati – care nu sunt nicidecum parte din societatea noastra, nu sunt vecini sau prieteni cu noi). Aceste firme platesc niste taxe speciale din care Ocoalele Silvice ar trebui sa planteze. Firmele care vor sa taie participa la niste licitatii pentru a primi in gestiune o anumita parcela de padure ajunsa la varsta exploatarii – dar nu firma hotaraste ce copaci sa taie – ca firma stie mai multe despre bani si drujbe decat despre padure.

De marcat si plantat copacii se ocupa cei specializati, NU firmele care taie! Oameni care stiu ce copac trebuie lasat la locul lui, care merge taiat etc.

Evident, se mai fac si manarii, dar mult mai putin decat in alti ani – pentru ca acum riscurile si controalele sunt mult mai multe. De exemplu, cand padurarul merge sa marcheze copacii, le masoara si noteaza diametrul fiecaruia in parte. Din cand in cand, pe neanuntate si ales aleator, se merge in control in anumite parcele – si se masoara diametrele notate de padurar. Daca diametrul nu corespunde, problema e mare (pentru padurar). Adica daca s-a notat un diametru mai mic decat cel real (ceea ce duce la o cantitate mai mare de lemn scoasa din padure, desi in acte apare mai putin lemn).

Despre replantari se poate discuta mult. Din prea multa dorinta de a face ceva, oamenii se grabesc si fac si lucruri… mai putin bune. Multe replantari nu tin cont de tipul de padure care a fost inainte intr-o anumita zona, se planteaza orice, numai sa se planteze. Gen salcam, care nici macar nu e originar din Europa.

De exemplu, padurile de conifere nu ofera prea multa sursa de hrana animalelor, asa cum fac padurile de foioase. Sunt mai intunecoase si nu creste mare lucru in ele. Totusi, padurile de conifere (molid in special) au fost preferate in trecut pentru ca sunt mai valoroase din punct de vedere economic (cresc usor, oriunde, lemnul e drept, fara noduri etc). De aceea avem acum molizi peste tot, chiar si in zone unde nu ar fi trebuit sa fie molid, ci fag. Iar Bucovina nu mai este „Tara fagilor”, ci mult mai mult „tara molizilor”. Molidvina, sau cum s-o traduce. Sa plantezi molizi doar din dorinta de a planta ceva, orice, fara sa tii cont de ce este cu adevarat mai bine pentru o anumita zona, asta nu-i prea sanatos. Animalele au nevoie si de hrana, nu doar de adapost.

Responsabilii silvici stiu mai bine ce trebuie facut – si sunt sigur ca cei mai multi dintre ei isi fac treaba in patratica lor asa cum trebuie – doar ca nimeni nu-i prezinta si pe ei. Ca si cand fac ceva imoral sau ilegal pentru ca lucreaza in padure, in loc sa lupte impotriva „defrisarilor ilegale”. Dar desigur, exista si unii care nu fac lucrurile cum trebuie… sau care fac chiar lucruri ilegale. Nu e asa in orice domeniu? Cine credeti ca sunt acei oameni? Suntem noi, cu prietenii si familiile noastre – nu niste extraterestri, niste entitati (straine eventual) care vin noaptea si fura tot. Problema e in curtea fiecaruia dintre noi, nu undeva departe, asa cum ne-ar placea noua sa credem (ca e mai usor sa arati cu degetul spre altii, decat spre tine).

Se vorbeste mult si despre arii protejate, adica TAIERI in arii protejate. Cei care vorbesc despre asta probabil nu stiu cum sunt clasificate ariile protejate, care e diferenta intre un Parc National si un Parc Natural, ce inseamna zona de protectie stricta, zona de protectie integrala sau zona tampon. Gasiti informatiile pe site-urile Parcurilor Nationale in principal dar si in alte surse (de incredere, de preferat!). De exemplu, in muntii Bucegi exista un Parc Natural, nu un Parc National (cum e Retezatul sau Piatra Craiului).

Ideea e ca zonele protejate au regim de protectie diferit, in functie de clasificarea lor. In unele zone din Parcurile Nationale sunt permise taieri – de care poate uneori se abuzeaza, dar care in ansamblu nu reprezinta o CRIMA sau un JAF NATIONAL. Faptul ca trece pe strada un camion cu lemne care vine dinspre Retezat, nu inseamna ca acel camion a fost taiat ilegal. E mult mai probabil ca a fost vorba de o taiere facuta cu cap, intr-o zona unde era permisa taierea. De ce era permisa taierea acolo? Asta e alta discutie! Undeva trebuie sa fie permisa taierea, atata timp cat este nevoie de lemn, nu?

Dacă nu era vorba de o tăiere legală, pentru că și asta este posibil, atunci da, există Radarul Pădurilor, trebuie făcut ceva! Și chiar se face! O, față de acum câțiva ani, lucrurile chiar se schimbă… Dar nu are sens să ne isterizăm și să ne speriem din cauza unor lucruri despre care nu știm cum sunt de fapt! Nu uita, camionul ăla cu lemne ar putea ajunge de fapt la tine în casă! Ceea ce ar putea chiar și așa să ți se pară revoltător.

Daca ar fi dupa mine, eu as mai crea vreo 10 Parcuri Nationale, pentru ca munti cu potential in acest sens avem destui. Și modul în care natura se schimbă în bine într-o astfel de zonă este incredibil, protecția de care beneficiază e mult mai mare decât în cazul unor zone… ale nimănui. Dar mi-e teama ca si atunci s-ar răscula destui oameni care nu vor sa fie obligati sa plateasca 10 lei pentru a vizita acei munti și cărora poate li s-ar strica locul preferat de grătar și aruncat gunoaie. De parca un Parc National traieste boiereste si nu are nevoie de oameni care sa lucreze in el, de intretinere etc. Sau tot timpul ALTCINEVA trebuie sa se ocupe, sa dea bani, sa facă ceva – noi putem doar sa facem petitii si sa avem gura mare pe net?

Daca vrem o țară ca afară, am putea face un lucru decent: să ne informăm cum stau lucrurile afară! O să vedem cât de varză suntem noi, deși avem natura incredibilă pe care o avem, pentru că mentalitatea oamenilor nu e una constructivă – ci una mult mai mult distructivă. Iar distrugerea nu vine neapărat de sus, vine din atitudinea și acțiunile fiecărui om.

Sa va mai spun ceva interesant legat de lupta aceasta pentru salvarea padurilor.

Exista in România și alte zone unde biodiversitatea este foarte, foarte mare si unde este mult mai bine daca NU se impadureste! Zone mult mai pe cale de disparitie decat padurile (dar probabil care nu sensibilizeaza publicul la fel de mult). E vorba de fânețe și pășuni – care ajung să fie abandonate pentru că oamenii nu mai muncesc pământul (nu mai cosesc, nu mai au animale) și, din incredibila diversitate care exista acolo (sute de tipuri de insecte, păsări, flori, rozatoare etc), terenul se impadureste singur – iar asta schimba foarte mult habitatele respective. Deși localnicilor nu le pasă neapărat de aspectele acestea prea mult, chiar și ei (cei mai în vârstă) se plâng că li se împăduresc terenurile, din cauză că nepoții nu vor să le mai lucreze. Oare cine le împădurește lor terenurile?

Să alegi să împădurești zone care sunt deja o bogăție de biodiversitate și reprezintă habitate sănătoase, e o dovadă ca nu se acordă de fapt atenție neapărat naturii, cât nevoii noastre de a ne simți utili si puternici.

Revenind la regenerarea padurii, va recomand urmatorul exercitiu: in loc sa va uitati pe net la poze cu zone „defrisate”, mergeti intr-o astfel de zona. Există destule!  Dar nu va uitati la ea de la marginea ei, sau de pe versantul de vizavi. Intrati in ea! Si uitati-va pe jos, printre cioatele ramase acolo (cei mai multi oameni care spun ca au vazut zone „defrisate” le-au vazut doar de la marginea lor, fara sa fie atenti ce este in interiorul lor). Veti vedea (daca stiti sa-i recunoasteti) puieti din mai multe specii, in special din specia de baza a padurii care s-a taiat. Esti intr-o taietura de molid? Pe jos va fi plin de puiet de molid. Dar vor fi si mesteceni, scoruși sau alte specii „invazive”, care profita de lumina facuta in zona pentru a creste. In 5 ani toata zona va fi verde, chiar daca puietii vor fi foarte mici.

Puii de fag de exemplu, profita de cresterea mai rapida a mesteacanului (specie invaziva)  – si creste protejat de umbra acestuia (puilor de fag nu le place lumina directa, prea puternica). Dupa ce prind un pic de forta si incredere in ei insisi, isi deschid frunzele si-si iau zborul spre inaltimi, depasind mestecenii si formand o noua padure. Asta chiar și fără să fi plantat vreun om vreun pui de fag acolo. E de ajuns că au fost lăsați în zonă arbori pentru sămânță. Sau uneori e de ajuns că a bătut vântul…

Era o vorba care-mi placea: „In fiecare con stau o suta de paduri. Trebuie doar sa ai rabdare sa le vezi crescand”. Noi nu avem rabdare. Noi am vrea sa folosim lemn, dar gaurile din paduri sa se acopere la loc peste noapte. Nu functioneaza asa lucrurile. Padurea are un ciclu de viata. Molizii de exemplu se taie cand ajung la peste 80-100 de ani, cand au cel mai bun lemn. Acum circa 100 de ani s-a tăiat enorm, iar majoritatea pădurilor pe care le vedem acum prin munți sunt rezultatul reîmpăduririlor ulterioare – unele artificiale (că de-aia avem atâta molid în zone unde ar fi trebuit să fie fag), iar altele naturale.

Poate că și acum 100 de ani era lumea isterizată de volumul de tăieri, cine știe. Că s-a tăiat enorm de mult! Deși, fără facebook, e mai greu să fii isterizat, cel mai probabil pe-atunci fiecare își vedea de munca lui.

Ce e interesant e că, având în vedere când au avut loc acele tăieri (circa 100 de ani) și care este vârsta la care arborii ajung la cea mai mare valoare comerciala (circa 100 de ani), nu e de mirare că suntem într-o perioadă în care se taie intens tot ce a ajuns la acea vârstă.Cand nu va mai fi nimic de taiat, nu inseamna ca nu vor mai fi paduri. Dar ideea e sa se taie in asa fel incat sa poata exista mereu ceva de taiat, care sa asigure necesarul de lemn pentru toate domeniile care folosesc lemn (constructii, mobila, pizza pe vatra cu lemn etc. Nu m-ar mira daca si pentru fabricarea unui smartphone se foloseste in vreun fel lemnul).

Mie mi se pare mult mai grav faptul ca lemnul pleaca din țară neprelucrat, se vinde relativ ieftin, dar se întoarce apoi ca mobilă mult mai scumpă făcută în alte țări! În felul ăsta nu se creeaza nici locuri de muncă în țară și nici alte beneficii nu avem de pe urma acelui lemn – câștigă doar câțiva proprietari, rechini, firme serioase și muncitori.

Mult mai eficient ar fi ca, în loc să mearga rapid la export, să se creeze fabrici de prelucrare a lemnului în zone defavorizate, pentru a da de lucru la oamenii de acolo! Și apoi, produsele făcute în acele fabrici, mobilă etc, să se vândă și la noi (mai ieftin) dar și afară!

Pentru că dacă există ceva ce face cu adevărat victime în România și în lume, asta nu e tăierea pădurilor. E vorba de sărăcie. Care duce la lipsă de educație și la toate aspectele negative care vin din asta. Inclusiv la tăierea de păduri.

Am vazut destule zone taiate, pe care le-am vazut si dupa 5 ani – cand am fost socat sa constat cat de schimbata era zona respectiva, cat de verde. Le-am vazut de aproape, privind in detaliu, spre plantutele de cativa cm care cresc si care nu se vad pe facebook. Am vazut camioane cu lemne iesind din paduri unde nici dupa 5 ani de zile nu reuseam sa gasesc, privind de sus, vreo panta taiata ras. Pentru ca se taia prin raritura, ca la carte. Si padurea se refacea.

Da, se taie si ilegal, evident. Se taie si ras, nu doar prin răritură. Se taie si copaci tineri, nu doar copaci ajunsi la maturitatea… economica. Cele mai multe astfel de taieri se fac insa in padurile private. Oamenii s-au trezit peste noapte proprietari de paduri (dupa ce le fusesera confiscate de comunisti) si cum sa faca si ei banul gros? Au vandut tot ce-au putut, cui au putut. Chiar si aici exista reguli, dar se pot face si manarii – si s-au facut si se mai fac. Dar cred ca mult mai putin decat acum 10 ani – pentru ca acum nici lemn usor de furat nu prea mai e, dar si controalele sunt mult mai stricte, iar ilegalitatile ies mai rapid la iveala (si datorita aplicatiei Radarul Padurilor!)

Faptul ca taierile sunt mai vizibile, ca exista net, nu inseamna neaparat ca se taie mai mult sau ca vom ramane fara paduri. Am mai ramas „fara paduri” si in trecut, munti care acum sunt impaduriti au fost goi candva, iar muntii care se golesc acum, vor fi de nerecunoscut peste 50 de ani. Cred că pădure va fi și când noi nu vom mai fi – dacă oamenii vor mai avea nevoie de ea.

S-ar putea însă ca animalele să dispară – pentru că de fapt una din principalele probleme cu tăierile abundente, mai ales cele de tip ras, este că reduc habitatele animalelor. Pădurea se reface, dar urșii pot să dispară până atunci, dacă nu mai au unde să locuiască și ce să mănânce. Iar asta mi se pare cu adevărat trist și grav.

Oricum, nu trebuie uitat ca se taie doar pentru ca este nevoie de lemn. Unii il folosesc pentru incalzit, altii pentru mobila sau case, altii doar pentru imbogatit rapid. Dar noi, oamenii, taiem lemnul – pentru nevoile noastre. Cand nevoile noastre vor depasi nivelul de „ce pun pe masa” societatea va fi evoluat foarte mult.

Am cunoscut insa si proprietari de padure constienti de valoarea ei:

– Partea asta de aici are 70 de ani!

– Si, intentionati sa o taiati curand?

– Nu, ca daca o tai eu acum, copiii mei ce mai taie? Si oricum, e mai bine sa mai creasca vreo 20 de ani, atunci e de taiat!

Tot acest om mi-a povestit cum multi vecini de-ai lui s-au bucurat sa-si vanda pe doi lei padurile mult mai tinere, de 30 -40 de ani – prea putin valoroase. Si desigur au existat rechini care sa profite de asta, sa dea cei 2 lei pe ele ca sa le poata vinde mai apoi mult mai scump. Si nu era niciun strain implicat aici, strainii care cumpara apar abia spre final, dar pana la ei ilegalitatile sunt deja facute si camuflate. Asa ca ar trebui sa va uitati putin si in gradina proprie cand aratati cu degetul, nu aveti vreun bunic sau unchi care stie pe cineva care isi vinde padurea pe doi lei? Sa-l invete si pe acel om cineva ceva?

E greu sa-i inveti pe acei oameni ceva, pentru ca lor le e foame. De aceea imi place ideea de Eco-turism, pentru ca incearca sa ofere niste alternative oamenilor din comunitatile acestea, unde singura resursa e padurea, natura. Daca nu au alternativa, oamenii acestia vor face ce pot ei sa faca pentru a se hrani, pentru a trai un pic mai bine.

Noua ne place sa mutam vina in gradina vecinilor. La guvern, la austrieci, oriunde, numai sa nu avem noi o vina! De fapt, a cui e vina daca exista romani care, fie din lipsa de alternative fie din lacomie, prefera sa faca tot ce pot pentru a vinde tot ce pot? In principiu, orice problema identifici intr-o societate sau la un om, daca mergi pe firul ei spre origini, vei ajunge la cateva aspecte uriase: lipsa de educatie si lipsa de iubire.

Da, lipsa de iubire poate duce la taiere de paduri! Pentru ca e foarte greu ca un copil crescut la tara, fara educatie, crescut in certuri, bataie, munca sau dezbinare, galagie si lipsa de iubire, sa ajunga sa fie un om stabil, responsabil, cu principii. Cei care reusesc sunt oameni extraordinari, pentru ca au avut de infruntat greutati mult mai mari! Dar sunt putini.

Noi insa, oameni prezenti pe interent, cu scoala, poate chiar facultate, tot nu reusim sa gasim niste solutii pentru problemele din jur. Tocmai pentru ca avem impresia ca problema e in jur, problema e mereu la altii, nu la noi. Tot ce stim sa facem e sa aratam cu degetul, sa urlam, sa criticam tot ce misca, orice initiativa. Pentru ca da, daca exista o initiativa buna, sau oameni care incearca sa faca ceva bun, inevitabil apar oameni care sa le sara in cap, sa-i critice. Vine dinspre guvern o lege noua, care incearca sa schimbe ceva in bine, imediat apar reactiile inteligente: „vrem fapte, nu vorbe!” sau „nu mai cred nimic de la voi!”. Legile bune nu-s fapte? Sunt, doar ca trebuie inteles ce vor ele de fapt sa spuna, ca sa iti dai seama cat de bune sunt.

Vad o multime de petitii sau articole IMPOTRIVA a ceva. Dar sustinere PENTRU ceva aveti? Gasiti ceva pozitiv si sustineti acel ceva, e mult, mult mai util! Altfel initiativele pozitive, constructive, si-asa putine, vor muri rapid. E nevoie de SUSȚINERE mult mai mult decât de împotrivire. Si in loc sa fiti plini de frustrari, nervi si impotriviri, aveti mai bine grija ce educatie si ce sentimente transmiteti copiilor din jurul vostru… Pentru ca si ei vor merge in viitor in padure: cu toporul sau cu aparatul foto.

Vă dau și două exemple concrete imediat.

Pentru că vorbeam de străini, va prezint o situatie (momentan ipotetica): daca peste cativa ani vom ramane fara paduri, sau fara salbaticie, dar vom gasi un colt salbatic intr-o alta tara, mai inapoiata poate decat a noastra, ce-am face? Unii oameni, care iubesc atat de mult salbaticia și natura, ar face orice sa ajunga mai des acolo! Poate chiar s-ar muta acolo! Ar pleca dintre betoane și s-ar duce într-un loc unde inca ar gasi acele valori pe care ei le iubesc. Sa zicem ca eu as face asta.

Ajuns acolo, as incerca orice ca sa protejez acel colt ramas salbatic, pentru ca e ceva incredibil, care in Europa s-a pierdut! Si cum ar merge asta? Cum ar putea cineva proteja ceva minunat dintr-o alta tara? M-as lovi cu siguranta de birocratia locala, de legi idioate, de coruptie si evident, de oameni neincrezatori, care nu inteleg de ce s-ar implica cineva atat de mult in slavarea unor zone care nici macar nu sunt in tara lui. Pentru ca deh, conceptul de a iubi natura exista doar atata vreme cat ai un interes financiar de pe urma ei. Oamenii flămânzi nu pot înțelege dincolo de propriul stomac sau buzunar. Deși… să nu generalizăm – mai ales ca mulți dintre cei care nu înțeleg nu sunt neapărat flămânzi.

Ei bine, uneori, singura solutie ca sa protejezi un amarat de colt de salbaticie care nu e protejat de nimeni dar e atacat din toate partile, e sa devii proprietarul acelui colt de salbaticie. Sa cumperi tot ce poti, ca sa salvezi cat mai mult! E o idee ciudata, stiu, pentru ca noi nu ne permitem decat sa facem petitii online. Dar daca am fi super bogati, sau am gasi oameni super bogati dornici sa ne ajute, nu am reusi oare sa facem mai multe in felul asta? E și asta o variantă! Eu, Ioan, mi-as dori sa pot cumpara niste zeci sau sute de hectare de padure, sa le protejez, sa stiu ca nu-si baga nimeni drujba sau pusca in ele.

Dar ce credeti ca s-ar intampla daca mi-as permite? Daca as gasi sponsori dornici sa ma sprijine in initiativa mea – aceea de a cumpara cat mai multa padure pe care sa o apar astfel de distrugere? Ce credeti ca s-ar intampla? Ce ar zice lumea din acea tara straina in care m-as duce, daca ar auzi ca un strain vrea sa cumpere padure in zona? Credeti ca as fi primit ca un salvator? :)) Cum sa inteleaga acei oameni ca pot exista milionari care nu sunt interesati sa mai câștige niște mărunțiș tăind pădurile lor sau făcând pârtii de schi imaginare, ci care vor doar să nu se piardă ce este acolo, în acele păduri? Cum să crezi că există cineva care să facă asta? E de necrezut! Ba merita chiar un titlu șocant: Ioan Stoenică, străinul care vrea să se IMBOGATEASCA din padurile țarii noastre! Taie și vinde tot!

Acei oameni nu cunosc un alt fel de bogatie decat cea materiala. Nu le poti cere mai mult. Dar cineva le-ar putea explica si unii ar intelege. Exista si oameni care vad dincolo de propriul stomac sau portofel. Greu de crezut, daca noi nu stim pe nimeni asa. Adica daca noi nu suntem asa.

Spuneam de doua exemple concrete care merita sustinute (si care primesc, desigur, mai mult critici decat sustinere, pentru ca deh, oamenii nu-s informati).  Unul este demersul Fundatiei Carpathia, care se lupta sa salveze padurile si fauna din zona Izvoarele Dambovitei, exact cum spuneam, prin cea mai directa si puternica varianta: cumpărând tot ce poate. Adică terenurile deja jefuite de români, unde sunt mai mult cioate decât păduri, pe care incearcă să le refacă…

…și fondurile de vânătoare, pe care le licitează pentru a se asigura că nu se mai împușcă în acea zonă. Cum vine asta, cineva să cumpere un fond de vânatoare… ca sa nu vaneze in el?? Pai cum scoti bani din acel fond de vanatoare, daca nu se vaneaza?? Nu pot sa pricep, e peste puterile mele de intelegere!? :)) Nu voi detalia acum, dar am cunoscut de aproape activitatea si oamenii din fundatie si ma bucur ca cineva face ceva de acest gen, pentru ca noi clar nu am fi fost in stare.

Iar un al doilea… nu stiu cum sa-i spun, demers, proiect, echipa… ce trebuie sustinut/a, este Cioloș – si cei cativa oameni ajunsi si implicati in acest guvern tehnocrat. Nu stiu inainte cum era (haha), dar acum exista in functii importante oameni care vin din acest domeniu, al ONG-urilor de mediu, oameni care nu doar ca stiu cum stau lucrurile in padure, dar s-au luptat pentru ea inca dinainte de a avea vreo functie importanta.

Acesti oameni au mainile destul de legate (nu e clar??) – dar chiar si asa, initiative si actiuni care sa ajute natura sunt acum mult mai multe decat in ultimii 10 ani poate. Si evident, daca un ministru zice ceva despre padure, vor fi destui care sa critice si sa sară ca arși, că ministrul dă undă verde la tăieri sau mai știu eu ce ALTE TITLURI DIN ASTEA. Din pacate, vom vedea dupa alegeri cum vor reveni lucrurile pe panta aceea care duce spre mocirla, cand la vot se vor duce mai multi fani PSD decat oameni care inteleg nevoia si puterea de a schimba lucrurile…

In genul acesta de atitudine, care vede doar raul din jur, chiar daca educatia exista, reiese poate cel mai tare lipsa de iubire. De acum, sau din copilarie. Nu exista iubire in acesti oameni, care mereu critica si mereu vad doar partea negativa a lucrurilor. Nu poti sa iubesti ceva si totusi tu sa scoti din tine doar agresivitate, frustrare, lucruri negative. Poate crezi in ceva, ti-ai impus sa crezi in ceva, te-ai identificat cu o anumita cauza sau cu alta si gata, lupti pentru acea cauza fara sa mai conteze peste ce calci sau ce este in jurul tau. Dar nu o faci din iubire. Dintr-o reala dorinta de mai bine.

In imaginea de mai jos, puii de molizi care acaparau poiana au fost taiati pentru a mentine in viata poiana, pentru pășunat. Unii vor striga impotriva acestei taieri, altii vor striga ca vor lapte si branza si au nevoie de poieni… Toata lumea strigă. Mai e și cineva care să asculte, mai mult decât să strige? Care să simtă și să înțeleagă mersul lucrurilor, acela vechi de când e omul pe Pământ?

 

O schimbare uriasa, peste noapte, nu poate aparea prea usor. Probabil vom muri asteptand-o. Dar schimbari in bine se pot intampla zilnic, daca fiecare dintre noi schimba ceva la el insusi si incearca sa faca ceva in patratica lui. Nu inseamna sa permiti raului sa existe sau sa nu iei atitudine cand ceva nu ti se pare corect. Nu. E vorba de a face asta mult mai informat si de a nu te limita la lucruri care nu au de fapt un efect real, sau unul pe termen lung. Nu ajuta la nimic sa contribui si tu la dezinformarea celor din jur, să bagi oamenii și mai mult în ceață!

Pe termen lung, cea mai eficienta schimbare e ca tu, cel care citesti asta, sa devii mai intelegator, mai calm, mai capabil, mai bucuros si mai iubitor. Si mai informat. Corect informat! Niciun guvern nu va face asta in locul tau!

Si da, trebuie sa devii mai activ, mai implicat pentru ceea ce iubesti – nu doar pentru că dă bine. Pentru ca atunci asta vei raspandi in jurul tau – si oamenii din jur vor fi astfel influentati spre ceva mai bun, nu tinuti in aceeasi mocirla in care si tu te zbati. Acum ce raspandesti in jur, dincolo de familie si cei cativa prieteni?  Raspandesti iubire, bucurie sau frustrare, agresivitate, incultura si prostie de-a binelea? La ce tip de articole dai share?

Una este sa nu stii… e ok sa nu stii! Sa nu intelegi totul, sau prea mult dintr-un anumit subiect. Poti incerca sa te informezi, ar fi super! Dar ce ar fi cu adevarat util in acest caz, in care esti constient ca de fapt nu stii cum stau lucrurile intr-o anumita privinta, este SA NU MAI DAI SHARE LA TOATE TAMPENIILE NEVERIFICATE!!! Considera ca faci un bine omenirii si acestei țări punand o pioneza cu varful in sus pe butonul de share, ca sa te intepe cand vrei sa distribui articole despre care nu stii:

• daca sunt adevarate
• daca informatiile prezentate sunt bine documentate
• daca exista si alte surse de incredere care vorbesc despre aceleasi informatii si, la fel de relevant,
• de cine sunt scrise acele articole (nume, prenume, trecut, cv etc).

Serios, e important sa stiti cat mai multe despre cei ce scriu articolele pe care le distribuiti, veti pune in felul asta mai multa lumina pe subiect…

In plus, ganditi-va daca intr-adevar aduce vreun folos cuiva postarea voastra. Daca trezeste in oameni o reactie pozitiva, sau contribuie la inmultirea oamenilor frustrati si tristi, agresivi si cu gura mare? Astfel de oameni vreti in jurul vostru?

Si nu uitati: daca e pe net, e foarte probabil sa fie incomplet, incorect, manipulator, jignitor, cu interese ascunse sau pur si simplu gresit etc. Fiti selectivi, nu credeti orice si pe oricine, mai ales cand nu stiti nimic despre acea persoana! Iar daca aveti o sursa de incredere, asta nu inseamna ca puteti lua de bun tot ce posteaza ea! Nu inseamna ca e ok sa dai share fara sa verifici si tu informatia prezentata! Pentru ca daca cineva sparge contul de facebook al unei persoane de incredere si posteaza tampenii in numele lui, dai share fara sa gandesti? Fara sa verifici la ce dai share? Ochii mari si mintea brici, e nevoie de ea! 🙂

În concluzie, parerea mea de neprofesionist care sta mai mult in padure decat acasa (si care s-ar putea sa mai si greseasca uneori):

• Evident ca exista pante rase si camioane cu lemne, tu pe ce lume traiesti??
• NU cred ca vom ramane prea curand fara paduri (dar fara animale salbatice mari, e posibil!)
• Padurile se regenereaza si singure intr-o mare masura, nu trebuie neaparat sa le „imperecheze” oamenii.
• Cele mai multe taieri sunt legale, nu ilegale
• Ai si tu mobila de lemn in casa
• Exista ilegalitati in toate domeniile (poate chiar și tu faci ceva ilegal in pătrățica ta)
• Se taie si ilegal padure, dar cred ca mai putin decat acum 10 ani
• Exista lucruri pe care si noi le putem face pentru a schimba ceva in bine in jur (NU dand share la toate tampeniile!)
• Exista oameni care chiar faca lucruri importante pentru protejarea naturii (si trebuie sustinuti!)
• Nu am bani sa cumpar păduri!
• Lemnul nu curge de la un robinet special
• Nu putem avea asteptari ca schimbarea sa vina de sus – trebuie sa schimbam noi ceva in patratica noastra. Gen… nu poti sa te plangi de coruptie daca tu te duci la medic si dai spaga.
• Acest articol este PRO informare (nu altceva) si incearca sa completeze peisajul cu informatii mai putin vizibile pe net, dar foarte importante.
• Despre cat de mult se taie, cum dispar padurile, cate ilegalitati sunt – exista destule articole pe net. Selectati-le pe cele din surse de incredere, nu acordati atentie celor venite de la oameni care injura, care urlă, care în mod evident sunt părtinitoare.
• Toate imaginile din acest articol sunt facute de mine in „deșertul” din țara noastră.
• Cine imi da si mie niste bani sa cumpar niste paduri?
• Agresivitatea, frustrarile exprimate vehement, jignirile si impotrivirile fara cap sunt si o dovada a lipsei de iubire din oameni, nu doar a lipsei de informare.
• Există oameni care tac și fac ceva bun și mult mai mulți oameni care doar au gura mare.
• INCREDIBIL! Se dadea iubitor de natura, dar Ioan Stoenica ESTE PLATIT de SWAIZOFER ăia!
• In fiecare con stau o suta de paduri. Trebuie doar sa ai rabdare sa le vezi crescand.

Ioan Stoenică, 1 septembrie 2016.

PS: am fost uneori acuzat ca nu ma implic in protejarea padurilor si a naturii (pentru ca nu strig cu putere „stop defrisarilor!” Eu consider ca fiecare om poate acționa mai bine cu ceea ce are la dispoziție si simte ca i se potriveste cel mai bine. Iar lupta nu inseamna doar furci si topoare. Pentru mine, lupta pentru a proteja natura inseamna lupta pentru a-i face pe oameni sa iubeasca natura si sa o cunoasca mai bine. Nu poti sa protejezi ceva ce nu iubesti. Nu poti proteja natura daca oamenilor nu le pasa de natura, daca nu o inteleg si nu o respecta. Iar asta se face prin educatie si prin puterea exemplului si prin experienta lor directa in natura. Iar prin emisiunea pe care o fac si prin postarile mele incerc sa fac oamenii sa cunoasca mai bine natura si sa o aprecieze mai mult. Ca apoi, fiecare dintre ei sa isi doreasca o natura mai sanatoasa si sa lupte pentru asta. Iar lupta va fi mult mai usoara cand vor fi uniti in acelasi scop mai multi oameni informati, inteligenti si cu iubire in ei.