Cunoaste-te pe tine insuti…

Ca sa te intelegi pe tine ca om, sa intelegi ce anume te defineste, e de preferat sa faci niste analize si sa pui nitel mintea la contributie in acest sens. Cine sunt? De ce actionez asa si nu asa? Ce imi doresc? Ce simt? Ce vreau? Ce principii am?

Intr-un mod superficial, esti ceea ce faci ca sa te distrezi, ceea ce iti place in materie de muzica, ceea ce iti doresti intr-un mod abstract – “mi-ar placea sa…”

In mod mai profund, esti ceea ce gandesti, esti viziunea pe care o ai asupra vietii, fericirii, dragostei, oamenilor, ideile si teoriile pe care le sustii – si pe care trebuie sa le sustii cu argumente ca sa poata fi acceptate – esti ceea ce simti in interior cu privire la lucruri importante, profunde.

Sa presupunem ca ai ajuns sa te cunosti foarte bine. Ai niste principii solide, niste dorinte si asteptari importante de la viata, de la oameni sau de la tine insuti. Crezi foarte tare in ceva, ai un ideal care te reprezinta, sau un vis… Simti intr-un anume fel si o stii, iti doresti sa simti intr-un anume fel si o stii, si stii ceea ce NU te-ar face fericit si ceea ce te-ar face cel mai fericit. Te cunosti. Si esti foarte sigur de ceea ce cunosti, pentru ca o simti in tine, simti cat de mult te reprezinta. You rule in cazul asta.

Dar lucrurile astea, daca nu sunt stabile, daca fluctueaza in functie de fiecare om pe care il cunosti sau de fiecare experienta prin care treci, duc la pierderea stabilitatii propriei identitati. Cine esti?

Daca acum spui ceva despre tine, dar a doua zi spui ca te-ai schimbat, ca ti-ai dat seama ca altceva iti doresti, e ok pentru tine. Pentru ca e de preferat sa iti dai seama mai tarziu ceea ce te caracterizeaza cu adevarat, decat sa traiesti intr-o iluzie a fericirii. Dar daca fluctuatiile tale interioare pot afecta pe cineva, atunci trebuie sa fii mult mai atent cu ceea ce esti, spui, faci, simti etc…

Consider ca in incercarea noastra de a fi fericiti, trebuie sa evitam pe cat posibil ca alti oameni sa sufere din cauza noastra. Asta e un principiu (poate doar al meu).

Voi lasa la o parte aspecte foarte negative care pot exista la oameni (minciuna, prefacatoria, dorinta de a rani etc), considerand (rugandu-ma) ca nu am cititori chiar atat de idioti (daca sunt idioti – in anumite privinte – dar isi dau seama si vor sa schimbe ceva, e de apreciat), si ma voi opri asupra anumitor aspecte care deriva din nestiinta.

Cand nu stii cine esti, poti fi oricum. Esti un fel de “stem cell” – o celula goala, alba. Care se transforma intr-o celula colorata influentata fiind de ceea ce are in jur – oameni, experiente, suferinte sau bucurii, sau de propriile alegeri. Cand esti o “stem cell” (nu esti inca definit in mod clar ca personalitate, principii, caracter, dorinte etc), exista avantaje si dezavantaje.

Avantajul cel mai mare este acela ca poti deveni ceea ce tu iti doresti sa devii. Daca simti ca esti un om slab, poti deveni un om mai puternic. Daca simti ca nu ai incredere, poti sa ai incredere. Daca simti ca nu stii ce vrei, poti ajunge sa stii ce vrei, etc. “Cum?” e o alta poveste.

Dezavantajul de a fi a stem cell e ca nu ai identitate proprie. Esti doar o reflectie a celor din jur.

Lucru ce are multiple dezavantaje: e greu sa ai incredere in cineva care nu are niste principii solide si nu stie cine e si ce vrea, si care schimba lucrurile astea foarte des. Cine e el? De ce sa am incredere in el, de ce sa il iubesc, pentru ce sa il respect? Pentru ceva ce acum este dar maine nu? Pentru ceva ce acum spune, dar maine nu mai recunoaste? Pentru ceva ce spune ca este, dar prin ceea ce face nu poate sustine asta in niciun fel?

In plus, e mai greu sa obtii ceea ce iti doresti (pentru ca nu stii ce iti doresti cu adevarat) sau sa te apropii de cineva care stie cine e si ce vrea.

Cand nu ai o identitate proprie foarte bine stabilita, poti avea mult de suferit. Dar faptul ca suferi tu nu e mare lucru, pentru ca e vina ta. Dar ce mi se pare mai rau e ca altii pot avea de suferit din cauza ta.

Daca intalnesti o persoana care e intr-un anume fel, si iti place de ea, ca stem cell, te mulezi pe acea persoana. Scoti din tine elemente comune, care fac persoana respectiva sa te aprecieze sau poate chiar sa te iubeasca, crezand ca voi sunteti foarte asemanatori si va doriti aceleasi lucruri.

Dar apoi, pentru ca tu nu poti sustine cu argumente, cu fapte, prin toata fiinta ta ceea ce spuneai ca esti, persoana care a facut greseala sa se indragosteasca de tine, poate sa aiba de suferit. Pentru ca se trezeste langa un necunoscut. Langa cineva care, neimpartasindu-i de fapt principiile, valorile, credintele si visele in acelasi fel profund si puternic, poate pleca oricand si te poate lasa cu inima distrusa.

Sa simti ca esti intr-un anume fel, dar sa nu fi sigur, sa simti ca iti doresti ceva, dar iti doresti si altceva si nu stii ce e mai important, sa nu stii ce te reprezinta cel mai mult, mi se pare grav. Dar ce e si mai grav e SA NU SPUI ASTA!

Sa nu spui ca nu stii, sa nu spui ca nu esti sigur, sa nu spui ca ceva nu iti convine, sa nu spui ce simti si sa lasi impresia falsa ca de fapt tu esti asa cum celalalt te vede si ca de fapt chiar iti doresti ceea ce el crede ca iti doresti, mi se pare oribil, si poate sa duca la lucruri foarte dureroase. Stai linistit, nu pentru tine…

E usor ca, in dorinta noastra de iubire, sa incercam sa vedem in cel de langa noi exact persoana pe care ne-o doream. De multe ori, acest lucru nu are niste baze reale. Dar uneori, pot exista baze reale, pentru ca vezi clar anumite aspecte in celalalt. Dar daca celalalt e de fapt o stem cell, si tie nu ti-a spus, te poti trezi ca iti spune intr-o zi: “mi-am dat seama ca de fapt eu sunt altfel, si imi doresc altceva…” Si tu, indragostit, acelasi in interior ca la inceput, ramai cu gura cascata si inima franta…

Asta se intampla cand cineva nu se cunoaste suficient de bine incat sa stie ce vrea, nu are niste principii solide in care sa creada cu tarie, si nu stie nici sa comunice foarte clar asta. Daca tu nu stii cine esti si ce vrei, altul cum sa stie mai bine decat tine? Si uneori iti dai seama prea tarziu… (si atunci ce faci?)

Si cand ma gandesc cati oameni se arunca inainte cu inima in relatii, fara sa se cunoasca pe ei, fara sa il cunoasca pe celalalt, fara sa se intrebe ce vor si daca ceea ce au gasit chiar e ceea ce vor… Nu spun ca e gresit, poate doar pentru mine e valabil ca e important sa stii cine esti si ce vrei. Si asta sa nu fie un secret pentru persoanele pentru care e esential sa stie… Dar mi se pare amuzant ca sufera si se mira de ce, ca doar se intelegeau asa bine…

Nu e usor sa te cunosti pe tine insuti si sa stii clar ce vrei. Dar daca realizezi ca nu stii asta, daca ai nelamuriri, incertitudini, diferente, consider ca ai datoria sa spui asta atunci cand iti dai seama!

Altfel, dai dovada de egoism. Pentru ca tii pe cineva pe care il placi (in mod superficial) langa tine, desi tu nu ii poti oferi cu adevarat ceea ce are nevoie, si poate nici el tie. Si intotdeauna cel care iubeste mai mult, daca ajunge sa sufere, sufera mai mult.

Si de ce am impresia ca cel care stie mai bine cine e si ce vrea, iubeste mai mult decat unul pentru care orice rezultat e acceptabil?

 …

16 dec 2007, ioan stoenica