Ca si in 2010 sau 2009, fac si in acest an (2011) un bilant al excursiilor facute. Pentru a le avea mai la indemana pe toate, cu link catre jurnalul sau albumul fiecarei excursii, dar si cu amintirile pe care chiar si titlul poate sa mi le starneasca. Sper ca si alti oameni sa gaseasca o bucurie sau ceva util in jurnalele si albumele mele si poate… putina inspiratie ca in anul care a inceput sa faca un mic efort pentru a ajunge mai mult in natura.
…
1. Anul 2011 a inceput putin intarziat „din cauza” expozitiei de la Cercul Militar, care m-a tinut mai aproape de oameni decat de munte. Dar pe 7, 8 si 9 februarie am mers singur pe varful Papusa din masivul Iezer-Papusa. A fost o excursie lunga si… secetoasa – am cam suferit de sete in primele doua zile, dar am invatat multe din asta. Doua nopti la stane parasite si privelisti minunate de pe varf. Jurnalul e aici: Hey Papusa! Singurica singurica?
2. Prima excursie organizata de mine (12 feb) pe site-ul carpati.org a fost un mare succes. Ne-am strans 40 de oameni si am urcat pe varful Clabucetul Maneciului din judetul Prahova. Aici gasiti albumul foto: Tura Ioan Clabucet. Iar aici gasiti un filmulet facut pentru o televiziune din Targu Mures: emisiune Orizont.
3. O excursie scurta si solitara pe dealurile de la Breaza. 26 feb. Prin zapezi curate si proaspete, Pe dealuri de la Nistoresti la Comarnic. In aceasta tura am intalnit si un grup maricel de oameni, membri ai clubului Floare de Colt din Bucuresti. Ne-am invartit prin ceata o vreme apoi am coborat impreuna in Comarnic.
4. A doua zi, pe 27 feb, am fost cu Ionut in Piatra Mare. Am avut parte nu doar de vreme super, dar si de zapada frumoasa si plafon de nori la picioare. E genul de peisaj pe care-l ador, cand orasele din vale sunt acoperite de nori si doar varfurile muntilor ies deasupra. Si eu sunt pe un varf. Pe Piatra Mare si alba.
5. Pe 8-9 martie am fost singur in muntii Lotrului, dar excursia nu a iesit asa cum voiam. Nu am reusit sa parcurg creasta ci doar sa simt efortul mersului prin zapada si sa dorm o noapte la o stana parasita. Jurnalul aici: esecul din muntii Lotrului.
6. Pe 27 martie ma intorceam singur de la Brasov. Era aproape seara dar am oprit masina si am urcat pana la cascada Tamina, pe care nu am reusit sa o gasesc in ceata. Dupa care am coborat pe intuneric inapoi. O experienta interesanta in care Am castigat o ora.
7. Pe 2 si 3 aprilie am umblat singur prin zapezile din Bucegi. Am dormit la refugiu Tiganesti – pe care abia l-am gasit prin ceata si a doua zi am coborat pe o culme salbatica si umblata doar de animale – culmea Velicanului. Prin paduri fara poteci, singur in Bucegi.
8. Pe 11 si 12 aprilie am fost cu Stefan in Baiului. Am traversat muntii de la vest la est pe culmea Orjogoaia. Vant puternic, zapada, peisaje cu filtru de polarizare si o noapte la stana. La iesirea din iarna.
9. Pe 19 aprilie a fost ziua Mariei, sora mea. Asa ca am fost cu ea tot in Baiului – un urcus pana pe Baiul Mare apoi coborare in Sinaia. La multi ani in varf de munte!
10. Una din marile aventuri ale anului – singur in muntii Vrancei 3. Am fost de Paste in zona Zboina Frumoasa, am umblat pe culmi pustii si salbatice, am vazut un fund de urs si m-am bucurat de primele floricele ce se luptau sa alunge zapada din padure. O noapte minunata la stana, urme de animale si un jurnal pe masura: Dor de salbaticie, dor de Vrancea.
11. A doua zi dupa ce m-am intors din Vrancea, pe 26 aprilie, am fost cu Valentin in muntii Tataru. O excursie de o zi in care am mers „ca ursii”, plecand din Maneciu si ajungand in Cheia. Creasta muntilor Tataru la inceput de primavara.
12. Inceputul lunii mai ne-a gasit in gasca mare in muntii Macin, in Dobrogea. Ideea de baza cu care am ramas in minte? „You have no idea!!” Am gasit niste munti josi dar surprinzator de frumosi, chiar spectaculosi prin stancile si prapastiile aflate atat de accesibil deasupra campiei din jur. Mult mai mult verde decat ne asteptam, cascade si chei si o noapte furtunoasa in cort. O excursie minunata! Jungla verde din deșertul dobrogean.
13. Cheile Nerei n-ar trebui vazute pe fuga, dar noi am stat in zona doar pe 14 si 15 mai. Cu Stefan si Corina am strabatut jumatate de tara si am descoperit o zona necunoscuta noua, dar plina de frumuseti! Am vazut cateva vipere (doar e renumita zona pt asta) si am privit cu jind la apele limpezi din lacul Dracului sau Ochiul Beiului. Data viitoare sper sa reusesc sa ma scald in Nera! Prin lacrimile Beiului.
14. Pe 27, 28 si 29 mai am fost iar in muntii Macin – pentru un atelier de alpinism organizat de Asociatia Montana Carpati. In prima zi am facut un traseu lungut si ars de soare cu Laura, apoi ne-am catarat pe peretii de stanca din doua zone diferite. O iesire plina de invataminte, de nou, de oameni frumosi. Atelier de alpinism in Macin.
15. Pe 3, 4, 5 iunie am participat la o actiune de remarcare in muntii Buzaului – mai exact in Podu Calului. Multi voluntari au venit din mai multe orase ale tarii pentru a ajuta si pana la urma scopul a fost indeplinit – in ciuda furtunii care ne-a trimis rapid la corturi spre sfarsitul zilei. La deschidere de drumuri.
16. O zi plina a fost ziua de 9 iunie, cand am mers singur pe varful Plesuva apoi pana la cascadele Vanturisului, in Bucegi. Am putut in sfarsit sa ma bucur de apa unui rau de munte si m-am scaldat intr-un laculet format sub o cascada! O placere! Dar nici urmele de urs sau cainii salbaticiti intalniti nu i-am uitat! Oprire sub cascada.
17. O experienta interesanta si utila a avut loc in zilele de 18, 19, 20, 21 iunie. E vorba despre o actiune de remarcare a traseelor turistice din muntii Vrancei, la care am participat cu multa motivatie interioara – doar era vorba de muntii mei de suflet! Remarcarea Vrancea 1.
18. Pe 2 si 3 iulie am fost udat de ploi in masivul Penteleu, unde am umblat singur in cautarea traseului corect pe o culme super salbatica. Ploua infernaaaaal…
19. Desi nu e vorba de munte, pe 6 si 7 iulie am fost cu Maria si cu parintii intr-o excursie in zona Medias. Am vizitat o multime de cetati medievale interesante si ne-am suit in toate turnurile pe care le-am gasit descuiate. Album super dragut aici: Cetatile sasesti din Transilvania.
20. Ne-am intors in Vrancea pentru a doua runda de remarcat trasee turistice pe 8, 9 si 10 iulie. Zile cu soare, cort, munca si bucuria reusitei. Remarcare Vrancea 2.
21. Pe 16 si 17 iulie am facut o scurta iesire in Buila, cu scopul de a da o mana de ajutor la reconstruirea unui refugiu turistic. Muntele asta e tare frumos si munca de voluntar, desi poate fi foarte grea uneori, iti aduce multe multumiri – mai ales cand e vorba sa faci ceva pentru munte, pentru oameni care iubesc muntele si drumetiile in natura. Refugiu nou Buila.
22. Pe 23 si 24 iulie am organizat o noua tura pe carpati.org in ideea de a le arata si altora salbaticia din muntii Buzaului. Am fost vreo 25 de oameni in masivul Podu Calului, ne-am bucurat de privelistile de pe Golul Teheraului, am vazut cai semi-salbatici in poiana unde am pus corturile iar a doua zi am coborat in viteza pe o ploaie torentiala. Sa descoperim salbaticia din muntii Buzaului.
23. Pe 29 si 30 iulie am descoperit o zona interesanta, care mi s-a parut foarte bine pusa in valoare de catre cei ce o gestioneaza. E vorba de Lacul Sfanta Ana – unde cel mai mult mi-a placut… tinovul Mohos – o rezervatie naturala cum nu am mai vazut. Desi e galagie cam multa, zona e curata iar ursuletii care vin noaptea printre corturi cauta doar mancare, nu degete si picioare. Lacul Sfanta Ana.
24. Pe 5 august am urcat cu Stefan pe Valea Morarului – pe care am gasit-o plina de flori si tare verde. Mi se pare inca cea mai frumoasa vale din Bucegi (dintre cele pe care am fost). Am ajuns la vf Omu si am coborat apoi pe mult mai populata Valea Cerbului. Bucegii – mereu surprinzatori!
25. Pe 7, 8 si 9 august am fost iar in Buila, alaturi de Irina si Maria, de Stefan si Otto. Pentru ei a fost prima oara pe creasta cea alba si stancoasa a Builei, dar si pentru mine bucuria de a fi acolo a fost la fel de mare. Am vizitat manastirile, refugiile dar si o pestera… In parcul national Buila – Vanturarita.
26. Inapoi in Vrancea – 11, 12, 13, 14 august. Otto si cu mine am traversat muntii Vrancei de la est la vest, pe trasee recent marcate sau prin paduri nemarcate si necalcate de oameni. O excursie lunga si frumoasa, cu oprire pe cateva din varfurile spectaculoase ale acestor munti dar si cu bucuria de a vedea un urs sub varful Goru. Traversarea muntilor Vrancei de la est la vest.
27. Ultima zi a excursiei din Vrancea, 15 august, am petrecut-o… in Piatra Mare. Otto nu fusese pe-acolo asa ca am traversat prin canionul super aglomerat si am urcat nitel pe potecile verzi.
28. Pe 21 august am participat la o tura organizata pe carpati.org, ajungand astfel pe Valea Priponului din muntii Bucegi. Album aici: Reintoarcerea pe vaile Bucegilor.
29. Pe 27 august am avut parte de o alta mare aventura, pe Braul Sudic din Piatra Craiului. Am mers 14 ore pe un traseu prapastios si spectaculos si am coborat pe intuneric spre Plaiul Foii. Album aici: Abrupturile unei lumi de piatra.
30. Pe 5 si 6 septembrie am revenit in Bucegi, cu Maria, Lavinia si Cosmin. Am ajuns la Malaiesti apoi la refugiul Tiganesti, unde ne-am bucurat de apusul… delicios :)) A doua zi am mers prin ceata pana la Omu si dupa ce am ajuns noi, norii s-au risipit si ne-am putut bucura de peisajele frumoase din jur. Malaiesti, Tiganesti si fete frumoase in Bucegi.
31. Iar in Vrancea? Da! Nu ma mai satur! Pe 9, 10 si 11 septembrie am participat la intalnirea membrilor site-ului carpati.org. Mai intai mi-am vazut singur de un traseu salbatic si nemarcat pana acolo, apoi am petrecut o zi jumate alaturi de oameni pe care-i stiam sau pe care i-am cunoscut cu aceasta ocazie. E minunat sa cunosti oameni cu care sa-ti doresti sa mergi pe munte si printre membrii carpati.org sunt cu siguranta destui. Intalnirea Carpatistilor.
32. Pe 14 septembrie am fost cu Valentin si Cosmin pe creasta Balaurului in Bucegi – o creasta super frumoasa, abrupta si stancoasa – ca si valea Morarului, pe care o margineste. Calare pe balaur.
33. O alta excursie organizata de mine a avut loc pe 24 si 25 septembrie in masivul Penteleu. De data asta a fost o tura mai grea, cu traseu de anduranta prin padurile salbatice ale muntelui. O noapte in care am ascultat cerbii mugind, afine multe a doua zi si o vale salbatica la coborare. Pe teritoriul cerbilor.
34. Poate cea mai frumoasa excursie din an – 6 zile in muntii Cernei si Mehedinti – cu Otto, Serban din Timisoara si Irina. Pe 1, 2 si 3 octombrie am fost in muntii Cernei, care mi s-au parut atat de frumosi incat nu mi-a venit sa cred! E insa atat de important sa poti ramane cu cortul sus pe creasta, sa te bucuri de apus si rasarit, sa vezi lumina cum se schimba, crestele rosii de dincolo de Cerna… dar si casutele risipite pe poieni, gradini cu ciresi si stanci uriase pe care sa te sui. Am avut si vreme super. Album aici: Rasarituri si apusuri in muntii Cernei.
35. Partea a doua a excursiei s-a desfasurat prin crovurile si pe stancile muntilor Mehedinti – pe malul stang al Cernei. Aici am gasit cu adevarat culorile toamnei coborate pe copaci. Copaci in flacari – toamna in Mehedinti.
36. Pe 19 octombrie am fost alaturi de Cosmin in Piatra Mare – pe niste potecute nemarcate si salbatice, stancoase si inzapezite. Am iesit sus la varf unde era soare si frumos si am coborat pe la canionul Tamina, ca sa-l vad si eu pentru prima oara. Paduri salbatice in Piatra Mare.
37. Octombrie e luna culorilor, iar pe 22 si 23 am fost in Piatra Craiului. Cu Maria si Ileana am dormit la refugiu Grind, apoi am urcat pana pe creasta prin ceata si ramasite de zapada. La poale insa toamna colorase copacii asa ca ne-am bucurat de ce-am gasit in Prapastiile Zarnestilor sau in drum spre Casa Folea. Culori, Grind, fete si o Piatra.
38. Pe 26 octombrie am facut o scurta recunoastere pe dealurile de la Breaza, mergand de la Nistoresti pana la gara din Breaza. Urma sa revin pe-acolo cu lume mai multa in tura organizata de mine.
39. Sfarsitul lui octombrie l-am petrecut in muntii Bodoc alaturi de Remi. Pe 28, 29 si 30 am parcurs creasta cea lina si portocalie din Pasul Balvanyos pana la varful Bodoc, apoi am coborat a 3-a zi dupa paduri… sau asa ceva. Un munte putin cunoscut, peisaje dragute de toamna si privelisti spre departari. Aventura nu prea extrema pe creasta Bodocului.
40. Pe 12 noiembrie a fost tura organizata de mine pe dealurile de la Comarnic. Am fost 16 oameni si ne-am bucurat de o toamna combinata cu iarna – copaci acoperiti de chiciura dar si putin soare sau culori de toamna. Plus gherghineeee! Pe dealuri de la Comarnic la Breaza.
41. Pe 15-16 noiembrie am fost cu Valentin in muntii Persani. In sfarsit am ajuns pe Magura Codlei, ca prea o vedeam de peste tot! Dar dincolo de ea am descoperit sate frumoase de munte, casute risipite pe dealuri si o zona tare pitoreasca. Tara Barsei – o excursie in trecut.
42. Cea mai inalta aventura din an. Pe 18, 19 si 20 noiembrie am fost singur in muntii Fagaras. Am urcat pe la Podragu pana la varful Moldoveanu, am avut parte de un super apus si un super rasarit pe creasta si am coborat pe valea Vistei Mari inapoi spre Victoria. O mare aventura, tare fotogenica! Singur pe acoperisul Romaniei.
43. Auzisem de Pestera lui Bogdan, aflata in apropiere de Sinaia, dar abia pe 22 noiembrie am gasit-o prin padure. Alaturi de Cosmin si Valentin am descoperit doua grote mult mai mari decat ma asteptam, cu lilieci si intrari interesante, intr-o zona prapastioasa deasupra orasului. Pestera lui Bogdan.
44. O iesire scurta pe 7 decembrie, pe un deal deasupra Brezei. Un apus neasteptat de frumos si oraselul impodobit in noapte in valea de sub mine. Oraselul impodobit.
45. Ultima aventura din an a insemnat o excursie de 5 zile in muntii Vrancei, in conditii de iarna. Am plecat pe 26 decembrie si am coborat de pe munte pe 30, eu si Otto. Am traversat muntii de la Vest la Est, de langa Covasna pana in satele vrancene. Am mers prin zapada, am dormit in stane prin care suiera vantul, ne-am pierdut prin cele mai salbatice locuri din cauza cetii dar am avut si soare pe un varf superb. O excursie lunga si plina de sentimente frumoase, in niste munti de care nu m-am saturat inca. Traversarea muntilor Vrancei de la Vest la Est.
…
Ce mai e de zis? Un an plin. Urarile din ianuarie 2011 s-au implinit. A fost un an mai bun decat 2010 din punctul asta de vedere, cu circa 90 de zile in care m-am aflat in natura, pe munte. Iar expozitia de la Cercul Militar din decembrie a fost incheierea perfecta a acestui an plin de calatorii. Romania, dincolo de sosele – o incercare reusita de a aduce muntii mai aproape de oameni, in mijlocul orasului. Pentru multi oameni chiar a fost o excursie virtuala care le-a atins sufletul si asta e o mare bucurie si pentru mine. La fel au fost si expozitiile din Brasov sau Craiova, care merita mentionate pentru ca au fost un mare succes.
Sper sa reusesc sa aduc muntii mai aproape de oameni si in 2012, prin jurnale, albume sau expozitii. Iar prin turele pe care le voi organiza, sa aduc oamenii mai aproape de munte.
Multumesc tuturor celor care mi-au fost aproape intr-un fel sau altul si va doresc ca in 2012 sa reusiti sa fiti mai activi decat in 2011 – si ca excursii pe munte si ca dorinte implinite dar si ca exprimare – o modalitate buna de a cunoaste oameni si de a ajunge mai aproape de ceea ce-ti doresti.
PS: daca vreti sa aveti pe perete o fotografie facuta de mine, poate chiar una care a fost expusa la galerii de arta, vedeti detalii aici: fotografii Ioan Stoenică. M-ar ajuta si pe mine sa merg mai departe pe acest drum (poteca de fapt).
It was the year!!! I wish you this year will be as good or even better for you as was the previous one!
ApreciazăApreciază
Clar ne ating sufletul excursiile tale, scotand la iveala amintiri iubite sau vise frumoase care asteapta sa fie implinite. Multumim, felicitari si sa ai un an cel putin la fel de bun!
ApreciazăApreciază
Multumesc! La fel si tie si… multumesc pentru iesirea din umbra 🙂
ApreciazăApreciază
🙂 merci si eu!
ApreciazăApreciază
Si eu iti multumesc ca ne esti aproape prin turele organizate , prin albume si prin jurnalele bine scrise !
Sa ne vedem cu bine !
ApreciazăApreciază
Desi am vazut aproape toate albumele si am citit si ceva din jurnale, nu mi-am dat seama ca sunt atat de multe zile adunate! Mi se pare extraordinar! Mai ales pentru ca asta ti-ai dorit si iti doresti. Felicitari!
ApreciazăApreciază
Foarte , foarte , foarte frumos blogul!!!
prezidenta.wordpress.com
ApreciazăApreciază
Am revenit sa mai admir pozele… 🙂
ApreciazăApreciază
Foarte bine! 😀 Jurnalele au si poze, dar mai multe gasesti in albumele de pe picasa. In cazul meu insa… o poza nu face cat 1000 de cuvinte! 😀
ApreciazăApreciază
Dl. Ioan Stoenica sau mai pe scurt Ioan…
Un om cu care nu ai cum sa te plictisesti pe munte, un om carui nu-i e frica sau rusine de ceea ce gaseste in interior si un om caruia i-as da primul telefon daca as avea probleme pe munte inainte de a suna la salvamont.
Am mai mare incredere in el decat in Salvamont…
Bravo Ioan pentru un an plin si fie ca Bunul Dumnezeu sa-ti calauzeasca pasii pe carariile pe acre le vei strabate.
Iti urez sa mai facem ture impreuna si in 2012 🙂
ApreciazăApreciază
🙂 ce dragut, multumesc mult Vali! Dar sa stii ca mai bine suni intai la salvamont, ca s-ar putea eu sa n-am semnal 🙂 De fapt iti doresc sa nu ai nevoie de asa ceva oricum!
M-am apucat sa scriu si eu jurnalul despre excursia din Persani, frumoase zile am petrecut si-acolo! Sigur o sa repetam asta si in 2012! Plus ca trebuie sa o ducem si pe Anca la o stana… 😀
ApreciazăApreciază
Se vede ca faci cu pasiune ceea ce faci iar sufletul tau este muntele sau muntele este sufletul tau. Un singur cuvant mi se pare potrivit: LINISTE.
ApreciazăApreciază
Multumesc! Asa e, incerc sa pun suflet in ceea ce fac, iar in privinta muntelui mi-e tare usor sa fac asta, pentru ca muntele il scoate singur la suprafata. Cat despre liniste… o ador!
ApreciazăApreciază
frumos! la cat mai multe ture! 🙂
ApreciazăApreciază
Multumesc! La fel si voua! 🙂
ApreciazăApreciază
Esti tare stoienica tine~o tot asa succes in continoare te saluta baiatu din tren:)
ApreciazăApreciază
Multumesc, multumesc! 😀 Succes si tie, sa-ti iasa treburile asa cum vrei! 🙂
ApreciazăApreciază
salut sunt mihai din slanic prahova, am descoperit intamplator site-ul dvs, si fara sa ma uit la toate albumele mi-am dat seama k sunteti un om al muntelui. eu in afara de un curs de ghizi montani pe care l-an terminat recent, am facut cateva excursii singur pt k nu aveam cu cine. ideea este k daca se poate as merge si eu in cateva excursii cu dvs. astept confirmare salut
ApreciazăApreciază
Salut! Eu de obicei in turele mele merg cu oameni pe care-i cunosc. Pentru cei pe care nu-i cunosc organizez din cand in cand cate o tura pe site-ul carpati.org. Iti recomand sa urmaresti acest site si sa-ti faci un cont acolo – vei gasi foarte multi oameni pasionati de munte. Ba mai mult! In fiecare wkend se organizeaza acolo ture (gratuite), la care poti participa daca le consideri potrivite tie! Succes! 🙂
ApreciazăApreciază
….minunate imagini….ador muntele desi sant de la munte sant vesnic indragostita de el ,
ApreciazăApreciază
Multumesc de apreciere! Poate cu atat mai mult ai motive sa fii indragostita de munte, pentru că te-ai născut (si poate ai crescut) aproape de el! 🙂
ApreciazăApreciază