Numitorul comun – cearta dintre strungi

După ce am postat pe youtube filmulețul din Fagaras, am avut o discuție interesantă cu cineva pasionat de Făgăraș. O discuție în contradictoriu, ca sa fiu mai exact.

Ea îmi spunea că, în imaginea în care se vedea traseul prin Strunga Dracului cu o cornișă în capăt, se vedea că pe Strunga Doamnei, adica cea din stânga, s-ar fi putut urca poate mai ușor – pentru că acolo nu era cornișă.

strunga dracului cu o cornisa

Deși nu am urcat niciodată pe Strunga Doamnei, știam foarte bine ca cele două nu sunt de fapt una lângă alta – și că în imaginea cu zoom din filmuleț se vede doar Strunga Dracului – nu și strunga Doamnei, care era mult mai în stânga.

Ea insista că ba da, cea din stânga e Strunga Doamnei, iar cea pe care se vedea cornișa era Strunga Dracului. Ceea ce m-a făcut sa scot frumos harta, să dau crop la zona respectivă și să-i trimit poza. Strunga Doamnei e orientată sud-vest, nu e paralelă cu Strunga Dracului și in niciun caz imediat lângă ea. Deși mi-am dat seama curând că pe hartă era greu să-ți dai seama de acest aspect.

harta strunga dracului

Am găsit apoi argumentul suprem: se vede pe hartă că între cele două strungi se află un vârf: vârful Dintre Strungi (de la ce i-o veni numele?). Așa că na! Nu are cum să fie cea din stânga acelei imagini Strunga Doamnei, pentru că între acele două hornuri/vâlcele nu e niciun vârf.

Ea insista că și-a făcut licența pe muntii Făgărașului și că știe care e strunga Doamnei si care e strunga Dracului, ba chiar și Strunga Ciobanului – care e mai în dreapta. Eu îmi aminteam bine că pentru Strunga Doamnei există un traseu marcat care se desparte din traseul de Strunga Dracului si face stânga mult mai înainte de a ajunge la baza traseului prin Strunga Dracului.

Și uite așa, fiecare cu argumentele lui, puteam să iscăm o minunată ceartă, dacă nu eram oameni cu bun simț și lăsam ego-ul să fie mai puternic. Din fericire, discuția, deși destul de încălzită de fermitatea cu care fiecare dintre noi credea că are dreptate (ca de multe ori, nu?) și-a păstrat un caracter prietenos. Așa că, în încercarea de a ajunge la numitorul comun (evident că acesta trebuia să fie varianta mea, că doar eram așa sigur de ea), am mai încercat o chestiune. Nu e minunat să vrei mai mult să ajungi la numitorul comun, decât să faci tot ce poți ca să ai tu dreptate?

Noi vorbeam la telefon, dar eu cu netul meu nu prea reușeam să văd filmul în același timp cu ea. Până la urmă ea îmi indică minutul la care se vede Strunga Doamnei  în stânga de Strunga Dracului și, surprize surprize… ce să vezi? De fapt ea nu se referea la aceeasi imagine la care mă refeream eu, ci la una în care chiar se vedea Strunga Doamnei!

strunga doamnei si strunga dracului

Amândoi vorbeam despre același lucru, știam același lucru, amândoi aveam dreptate, dar pornisem cu o imagine greșită în față. Confuzia și nepotrivirea au fost date de faptul că nu am explicat la început foarte clar datele problemei. Eu priveam o poză în care se vedeau două hornuri – doar Strunga Dracului și credeam că ea zice că cea din dreapta e Strunga Dracului și cea din stânga e Strunga Doamnei. Ea privea o imagine în care se vedea în stânga Strunga Doamnei, apoi vârful Dintre Strungi apoi Strunga Dracului. Evident că amândoi aveam dreptate cu ce spuneam, dar vorbeam având niște date inițiale diferite!

Ceea ce este foarte tare e că așa se întâmplă de cele mai multe ori în viață. Plecăm în discuții, în relații, în acțiuni sau certuri, fără să avem aceleași date ale problemei. Unul crede că e vorba de ceva, altul crede că e vorba despre altceva. Fiecare vine cu propria viziune și înțelegere, mai dezvoltată sau mai limitată. Dar cu siguranță diferită (de obicei) de a celui de lângă.

Având date ale problemei diferite în noi, ne așteptăm totuși să ne înțelegem – având în același timp mai mult dorința de a avea dreptate, decât dorința de a ajunge la numitorul comun. Asta pentru că nu vedem diferența dintre adevărul personal și Adevărul Adevăr.

Dar știi ce? Adevărul e unul singur. O singură variantă corectă. O singură Strunga Doamnei aflată în stânga de Strunga Dracului. Dar modul în care noi percepem lucrurile, oh, este atât de divers! Cine a stabilit care e stânga și care e dreapta? Nici măcar nu stabilisem în discuție că e vorba de o privire dinspre est spre vest – deci la fel de bine cineva putea să spună că Strunga Doamnei e mai în dreapta de Strunga Dracului, nu în stânga! Ar fi fost corect, dacă veneai dinspre vest, nu dinspre est!

Oamenii se ceartă pentru că vor să aibă și cred că au dreptate – pentru ca în mintea lor au cele mai bune argumente. Dar argumentele sunt potrivite în baza a ceea ce știe fiecare despre subiect – nu sunt neapărat singurele valabile, sau general valabile. Înainte de a considera că ai dreptate și mai ales că celălalt greșește, ar fi mai înțelept să analizezi cu dorință de înțelegere datele problemei! Să vezi dacă vorbiți despre același lucru, sau despre lucruri diferite. Concluziile ar trebui trase după ce ai ajuns să capeți o înțelegere mult mai de ansamblu și mai completă, nu după prima frază.

Și dacă vorbiți despre același lucru, nu uitați că în timp ce acel lucru este unul singur, un singur Adevăr, există infinite păreri diferite despre el. Pentru că adevărul fiecăruia dintre noi vine inevitabil dintr-o măruntă înțelegere personală, creată în timp de informațiile adunate din jur. Păi în jur e plin de informații eronate, iar noi suntem plini de interpretări personale prea puțin bazate pe o înțelegere profundă a lucrurilor. Așa că e chiar amuzantă uneori lupta aceasta pentru a avea dreptate, când de fapt, în relații cel puțin, mai important e să te înțelegi cu omul de lângă tine, decât să ai dreptate – într-un subiect care de obicei nici nu contează.

Găsirea numitorului comun mi se pare mult mai importantă decât hrănirea ego-ului cu bucuria de a fi avut dreptate. Ceea ce nu înseamnă să accepți că nu ai dreptate atunci când ai. Înseamnă doar că uneori chiar nu ai, dar înseamnă, de cele mai multe ori, că e foarte posibil să se ajungă la o concluzie comună – în care amândoi să simtă că sunt înțeleși și că s-au apropiat, măcar puțin, de un Adevăr mai mare decât acela din mintea lor. Lucru care evident, îi apropie și unul de altul.

by the fire dark

Numitorul comun… ce concept interesant și important. Dacă înțelegi că există un numitor comun, oricât de diferite ar fi elementele exterioare lui, atunci se poate crea o legătură între doi oameni aparent diferiți. Ce fel de relație, rămâne alegerea fiecăruia, că uneori ai mult de săpat prin diferențe după acel numitor comun și atunci e mai greu să trăiești constant cu o astfel de relație. Alteori nici nu e nevoie să sapi – minunată treabă!

Dar dorința de înțelegere ar trebui să fie mai mare decât dorința de a avea dreptate. Cine știe, oricât de imposibil pare, poate că uneori… chiar și noi greșim. Ok, nu-mi săriți în cap, fie, voi poate nu greșiți niciodată, dar eu, Ioan, mai greșesc uneori (mi-e tare greu să dau un exemplu, evident). Unele greșeli vin din prea puțină înțelegere (astea mi se par cele mai interesante, pentru ca au un potential mare de a te ajuta sa crești), altele vin din prea multe limite pe care ni le punem și dintr-o tendință naturală de auto-apărare, care se pricepe să dea vina pe alții dar nu se pricepe să se vadă pe sine.

Cu o înțelegere distorsionată asupra lucrurilor nu vei ajunge prea departe. Doar, cel mult, te vei adânci în propriile păreri despre viață, oameni și iubire sau orice altceva. Și vei face cerculețe tot mai restrânse în jurul tău, pentru că oamenilor le va fi tot mai greu să se poată înțelege cu tine. Când există însă dorința de înțelegere, atunci se deschid o mulțime de drumuri și de porți și lucrurile se schimbă. Cea mai bună schimbare (sau viziune) nu este mereu aceea despre care crezi tu că e cea mai bună.

Oricum, de multe ori, după ce te zbați să ai dreptate – și reușești, rămâi singur cu dreptatea ta. Pentru că lupta a fost una care să dezbine, nu una cu dorință de apropiere. Dacă însă ajungi la numitorul comun cu cineva, aceea este adevărata victorie. Pentru că nu are nicio valoare să ai dreptate că Strunga Dracului e mai în dreapta sau mai în stânga, dacă nu ajungi niciodată acolo, comparativ cu varianta în care chiar te duci acolo și te bucuri de traseu împreună cu persoana care înțelege același lucru.

Și nu trebuie uitat că, dacă de la nivelul solului (problemei) e greu uneori să-ți dai seama cum stau lucrurile, ajută dacă reușești să privești un pic de deasupra. Iar asta nu se poate prin ceartă și scandal, ci printr-o dorință mai mare de înțelegere și de Adevăr. În acest caz, ajută să vezi Strunga Dracului… zburând peste ea , ca în imaginea de mai jos!

pe poteci fagaras zbor poza spectaculoasa

Ioan Stoenică, 18 ianuarie 2015.

Filmuletul din Fagaras: http://youtu.be/O2bwLMkAowk

Anunțuri

Despre Ioan Stoenică

Nascut primavara, crescut vara, iubit si plans toamna, reinviat iarna. Incerc sa-mi urmez inima, ajutand-o cat mai mult cu ratiunea.
Acest articol a fost publicat în Prin mintea inimii și etichetat , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Numitorul comun – cearta dintre strungi

  1. Simona Puscaciu zice:

    Bravo! Ma inclin! Frumos, clar, simplu si plin de adevar! Nu am nimic in plus de adaugat. As spune acelas lucru, in alte cuvinte! 🙂 Imi doresc doar ca tot mai multi oameni sa dobandeasca aceeasi claritate in a vedea si a percepe aceste situatii de viata!

    Apreciază

  2. Iulian Apostu zice:

    Jos palaria! Bravo Ioan, esti un exemplu de elocventa pentru noi toti.

    Apreciază

  3. Irina zice:

    Sau, cum mai spunea o vorbă, ”mai bună-i pacea decât dreptatea”. Totuși, când e vorba de Adevăruri înalte, e bine să ne lămurim unii pe alții. Așa, cu dragoste și înțelegere, cum zici și tu… 🙂

    Apreciază

  4. ilinca zice:

    „Oricum, de multe ori, după ce te zbați să ai dreptate – și reușești, rămâi singur cu dreptatea ta. Pentru că lupta a fost una care să dezbine, nu una cu dorință de apropiere.” – asta e „de pus pe frigider” (ma rog, observ ca, in ultima vreme, as pune „pe frigider” cate un articol intreg de la tine. Cum ar fi asta sau cel de mai sus, cu plecatul. N-am asa mamut de frigider, so…. o carte, ceva?). Si referitor la aceeasi fraza, dar si la toponimia strungii din subiect (Strunga Dracului), mi-am amintit ca si cuvantul „diavol” vine din latinescul „diaboleum”, care inseamna…. a dezbina 🙂 Mi se pare o chestie f tare… ca opusul a tot ce e bun e dat de dezbinare, de lipsa includerii si a iubirii. Un parinte (Nicolae Steinhardt? cred?) zice, in aceeasi idee, ceva gen „mai bun in dialectica decat dracul nu gasesti”. Este prototipul unei logici perfecte, are argumente perfecte, dar nu si capacitate de a iubi, a ierta, a intelege, a cauta includerea si apropierea. Cand ai astea, asa cum genial ai spus, nici nu mai conteaza care are dreptate. Pt ca intervine fix saltul peste strungi. Si cum nu poti aduce pacea folosind violenta (chestie pe care omenirea, la nivel macro, dar nici noi, astia mici, inca n-am priceput-o), la fel nu poti aduce includerea si comuniunea si iubirea folosind argumente si dezbinari si lupte intre „dreptati”relative. „Isi vara dracul coada” si se duce totul de rapa, ramai, cum zici, singur cu dreptatea ta. Daca, insa, privesti cu dorinta de intelegere si de includere, atunci… ai sarit peste Strunga Dracului, da Si privesti mai de sus, mai cuprinzator, mai…. complet 🙂

    Apreciază

Cum ți s-a părut?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s